Va mai amintiti? Cand eram mici purtam uniforme, cravate de pionieri si matricole la scoala, mancam portocale si banane doar de Sarbatori - dar ne bucuram de ele cu intensitate, iubeam Salamul de Sibiu si uram soia, stateam la cozi interminabile la carne - dar nu simteam presiunea asteptarii ci doar joaca, mergeam la filme la gradinile de vara, ieseam la padure si la stranduri, pretuiam cu religiozitate o pereche de blugi (trufandale, Mon Cher!), aveam program special la TV de Anul Nou si apoi ne uitam la “Daca doriti sa revedeti”, tricourile cu imprimeu cauciucat erau supreme, bancurile cu Bula erau parte din viata noastra, din folclorul nostru, desenele animate erau delicii ale copilariei, dulciurile si inghetata buna ne dadeau fiori de fericire – la fel si pufuletii cu lapte praf sau inveliti in ciocolata, stingerea luminii nu era neobisnuita – insa noi ne distram pe cinste – pe intuneric sau la lumina lumanarii, aveam chef de viata, citeam mult, invatam, aveam timp sa povestim (nu online, nu la telefon), aveam prieteni si timp pentru toate. Sa incercam sa luam ce e bun din trecutul nostru si sa adaugam lucruri bune in viata noastra pentru a ne simti impliniti. Voi ce amintiri dragi aveti din copilarie?

Cea mai frumoasa amintire din copilarie: aveam 5 ani, eram in fundul gol, dar purtam o funda rosie imensa in parul lung si blond. Ma jucam in pamint. Faceam un caloian, ca sa vina ploaia. Urma sa il duc la Dunare. Azorica, maidanez sadea, statea in fund linga mine. Si din cind in cind venea sa-mi dea cu labuta peste miini ssu o limba aspra pe ochi. Si eu ii povesteam catelului cite in luna si in stele si el ma asculta atent, miscind capsorul, de parca intelegea.
Si eu rideam si eram in al noualea cer...
Copil singur la parinti, invatat sa isi faca singur de lucru...

Pentru mine cea una dintre cele mai dragi amintiri e cand eram la bunici (undeva la tara pe langa Cluj) eram bolnavioara si imi era frig..era intuneric si nu imi era bine deloc. Peste putin timp ajunge bunicu de la servici, care nu venea niciodata cu mana goala. Chit ca suntem 9 nepoti la fiecare ne aducea ceva: guma turbo, pufarin, bomboane etc. etc..M-a vazut toata zgribulita si infrigurata si s-a dus indata la "locul de unde aducea surprize", asa ii ziceam noi, si mi-a adus o paturica. Mama, ce fericita eram! Am folosit paturica multi ani de atunci...
Azi. mai am doar o bucatica din paturica respectiva