Mie personal nu-mi place sa vorbesc despre lucrurile care ma inspaimanta cel mai tare in viata, insa ... se spune ca cel mai bun leac impotriva fricii este sa o recunosti si sa o infrunti!  ;)

- imi este frica de inaltime
- imi este frica de spatii inguste ( claustrofobie)
- imi este frica de bolnavii psihic
- imi este frica sa fiu ingropata de vie
- imi este frica sa-i pierd pe cei din familia mea

Nu neaparat in ordinea asta, insa... astea sunt singurele lucruri de care ma tem in viata. Frica de inaltime si claustrofobia incerc sa le combat mergand la munte si vizitand tot felul de pesteri, dar nu intotdeauna ma incumet sa intru. Chestia cu ingropatul de vie o sa se rezolve si ea pentru ca eu vreau sa fiu incinerata. Restul nu stiu daca mai tine prea mult de mine...

Stiu ca e un subiect mai sensibil, dar daca simtiti ca rezolvati ceva vorbind despre el si va simtiti mai bine apoi, eu zic ca e ok.  :-*

mi-e frica de aurolaci  :o
si asta cu ingropata de vie.. mama, black, nici nu vreau sa ma gandesc..  :'( brrr!

mda.....sa incep?

- claustrofobie si agorafobie ( da , se poate sa le ai pe amandoua)
- tanatofobie
- arahnofobie
- frica de inaltime
- nu radeti , dar nu prea suport mijloacele de transport , ori de care ar fi ele ( intre timp m-am obisnuit asa cat de cat cu masinile , am si condus chiar  DAR ma ingrozesc numai dc ma gandesc ca ar trebui sa zbor cu avionul)

ah, si ca sa fiu freaky de tot , am fobie de nunti si botezuri ( nu am fost la nunta la 2 dintre cele mai bune prietene ale mele ). Nu ma intrebeti de ce , pt ca nu pot sa imi explic. Chiar si rochiile de mireasa mi se par sinistre , nu cred ca as putea sa imbrac una.

:o angeldust.. asta nu rochiile de mireasa nu pot si nu pot sa o inteleg oricat as incerca..

Eu am soricelofobie si soboloanofobie.  :fluierat:

Pai nici macar eu nu inteleg .... pur si simplu pt mine rochiile de mireasa au o conotatie negativa , ma ia asa un fior cand le vad , dar nu in sensul placut al cuvantului

frica de ingropat si eu o am. brrr
sunt claustrofoba.daca ma strange chiar cineva in brate tare simt ca ma sufoc. super naspa senzatie. si mai nou, mi-e frica de moarte. am ajuns sa sun la ai mei incontinuu sa intreb daca-s bine si sa ma asigur ca au grija de ei. :(

am o singuar fobie: aceea de a nu muri intr-un acident de masina....

cand eram insarcinata in luna a 3 a era sa am un accident de masina care era ct p'aci sa ma ia din plin...in aceesi periaoda 2 cunostinte au fost grav accidentate (una cu paralizie temporara, alta la reanimare ceva timp)...

iar acum 3 ani am vazut un accident teribil pe o autostrada din ro, nu o voi descrie caci este kiar infioratoare....

nu stiu de ce ma simt atat de marcata de accidentele in care practic nu am fost implicata si care totusi ma determina sa nu ma mai urc la volan...

eu am arahnofobie. da serioasa. si de paiajenii aia mici care mai apar prin casa ma sperii. si intepenesc instantaneu :-
si un pic clustrofoba. nu suport sa stau inchisa intr-o camera si sa nu am cum sa ies. nu imediat , dar dupa vreo 10 min. ma isterizez. ceva de genul
aaa si de inaltime mi-e frica de la ceva timp. da nu pot sa-mi explic de unde pana unde.. ???
:-* :hainoroc:

:offtopic:

io o admir si respect pe angeldust  :-* motivul este evident

eu sufar de frica de femei mai plinutze asa la 180 kg, imbracate in rochii de mireasa in fata altarului si cu tata socru tinand pushca undeva in proximitatea urechii mele. :|

Dom`le, fobii nu am, cica... Poate nitica acrofobie...
In schimb am groaza de cutremure.
In rest, mi-i frica  de Dumnezeu...  :)

Aaaaaa si inca ceva.Imi este frica de morti.Singurii morti de care nu mi-a fost frica sunt bunica si bunicul.In rest..daca e sa moara cineva pe strada noastra,sau mai rau in blocul nostru,mi-e frica sa merg singura si pana la baie.

blondi, ori suntem clone?  :o asta vara a murit unul la etajul 4 pe tronson cu mine. eu stau la 1. am dormit pe la prieteni  o saptamana, si cand am venit mi-era frica sa intru in scara.  :'(

Mai , mie de morti nu mi-e frica deloc, mi-e muuuuuuult mai frica de aia vii :D
In schimb mi-e f frica de moarte , ca tare rau imi place viata asta  :P

si eu si de orice insecte in general. tot ce are mai mult de 4 picioare imi da fiori

missulica,mi-e frica sa stau si in camera in care a stat mortul(cand merg la prieteni carora le-a murit cineva),patul in care a murit,sau masa pe care a fost pus cosciugul..  :'(

Asta cu nuntile o am si eu!  :o  In viata mea am fost la 2 nunti (frate si var), nu le suport, nu-mi explic de ce. La nunta mea nu m-am imbracat in mireasa, am avut o rochita care imita putin...........si nunta a fost de fapt un chef cu cei mai apropiati, dar foarte apropiati!  :D

- frica de inaltime
- frica de cutremur - asta nu stiu s-o stapanesc deloc
- frica de reptile, mai ales serpi!

De moarte nu mi-e frica deloc, si eu tot incinerata vreau sa fiu  :fluierat:

missulica,mi-e frica sa stau si in camera in care a stat mortul(cand merg la prieteni carora le-a murit cineva),patul in care a murit,sau masa pe care a fost pus cosciugul..  :'(


da ma si mie la fel. si totusi, tu ai asistat la o autopsie, gees,.  :o de-aia zic ca-i fioros, daca ai fobia asta, cum ai rezistat??  :-* saraca de tine.  :(

Fobiile nu se trateaza neapart prin confruntarea lor, asta e doar una din modalitati.
Eu nu am nici o fobie, dar ma gandesc nu e oare posibil sa ne cream aceste temeri fara sa ne dam seama?
O fobie serioasa, nu ca nu ar fi toate pentru persoana care le/o experimenteaza se maifesta prin atacuri de panica, daca nu este prea violenta poate sa fie doar o idee preconceputa dusa la extrem.

da titsul , eu stiu asta si crede-ma ca am enumerat doar fobiile care imi cauzeaza atacuri de panica , adica e ciudat , fobii care sa nu imi cauzeze atacuri de panica nu am. Anyway, m-am mai pototlit in ultima vreme si reusesc sa ma controlez.
Teama de paianjeni si insecte cu multe picioare mi-am invins-o acu nu mult timp.Pana acum de fiecare data cand aparea o lighiloana incepeam sa urlu si il chemam pe fostu , ca stateam cu el , sa vina sa o omoare  :morideris:
Ei, dupa ce ne-am despartit, mi-a intrat intr-o zi o lighioana in casa cum numa in filmele de groaza vezi. Nu exagerez era cam cat palma de lunga, slaba, verde si cu vreo 30 de picioare si se misca repede-repede.Prima reactie a fost sa ma inchid in alta camera. Apoi , stand eu acolo , ma gandeam ca nu pot sa dorm cu lighioana in casa si deci tre sa iau masuri neaparat.Vreo juma de ora am alergat lighioana prin casa ca nu reuseam nicicum sa o prind, eram toata transpirata la sfarsit dar si foarte mandra de mine ca am reusit sa o extermin.

Deci acum de insecte si alte lighioane nu mai mi-e frica , dar de paianjenii aceia mari si parosi tot mi-e o sila de nedescris. Mi se ridica parul pe mine numai cand ma gandesc.

Eu nu am zis de tine in particular, am facut o referire generala.
Trebuie sa fie foarte inspaimantator, nu ma indoiesc nici o clipa. Am o prietena care se teme de paianjeni, dar nu e o fobie la ea, adica poate sa vada unul, numai sa nu fie foarte aproape de ea.
S-ar putea foarte bine ca eu sa nu realizez imporanta acestui fenomen tocmai datorita faptului ca nu m-am lovit de asa ceva pana acum. :P

mie imi este frica de insecte  :o incat la tara cand ma duc nici nu pot sa stau in iarba prea mult... prefer pe o patura sau sunt mereu cu ochii in patru sa nu se urce ceva pe mine. si uneori tresar daca simt orice fir de iarba ca ma gadila.  :-X
si-mi mai este frica de boala (prefer moartea) si de singuratate... dar nu traiesc, cu ele in suflet, ci doar uneori ma mai apuca gandurile...  ???

eu eram mai demult cu un tip....asta legat de frica de paianjeni....si eram intr-o cabina telefonica...si cum vb eu asa linistita...de undeva de sus a coborat pe o fir..un ditamai paianjenul negru...mare si urat..am aruncat receptor.....am aruncat tot si am iesit plangand din cabina si urland... si faza tare e ca trecea pe acolo o masina..si cei din masina m-au vazut intamplator..si a coborat ununervos si s-a luat de tipul cu care eram ...ca ce mi-a facut? ce am patit? mai mai sa-l pocneasca.. :D
si cu o mare fortare am reusit sa scot cateva cuvinte si sa-l calmez pe ala ca nu am patit nimic,nu mi-a facut el nimic.....am reusit sa-mi revin in vreo ora  :o
:-* :hainoroc:

Mie mi-e frica de inaltime, desi nu as numi-o chiar fobie, pt.ca pot sa imi controlez reactiile.De ingroparea de vie imi e groaza, dar vorba lui black_widow, se rezolva prin incinerare :).
Nuntile, botezurile si mai ales inmormintarile imi creaza fiecare o stare cel putin neplacuta, dar nu atit evenimentul in sine, cit arsenalul de obiceiuri/traditii/prejudecati care se "arunca in lupta" la asemenea evenimente...si care ma face sa ma intreb daca intr-adevar traim in secolul 21 :(.

Fobia pentru insecte la mine cred ca a aparut undeva in copilarie cand am vazut un film pe video la un verisor, cred ca "Sahara" se numea. Si acolo am vazut cum 2 tipi au fost prinsi de niste arabi, bagati in nisip pana la gat si numai capul lasat afara. Apoi... turnat pe capul lor o galeata de ganganii, ceva gandaci de-ai lor din desert...  :o Mi s-a parut ingrozitor!!!! De atunci am scarba si frica pentru insecte!

Si da, si mie mi-e frica de morti... Nu stiu de ce, poate pentru ca reprezinta cumva o legatura cu moartea... Nu inteleg trecerea aceasta in nefiinta si ma inspaimanta de-a dreptul.  :'(

Eu cred ca fobiile provin din amintiri, din lucruri ce le-am vazut candva si ne-au inspaimantat. Cele mai multe fobii eu le am din ce am vazut in filme pe la tv cand eram mica. Din cauza asta eu cred ca televiziunea este extrem de daunatoare pentru un copil...  :'(

Dar fobii genetice exista, sau sunt doar capatate in urma a diverse socuri, intamplari etc?

Sunt oripilata de-a dreptul de reptile...de orice fel ar fi ele... :-

Si mai am cateva probleme...metroul (nu circul cu el decat in cazuri extreme, in toata viata mea nu shtiu daca am mers de mai mult de 5 ori cu el si asta pentru ca pur si simplu mi se face rau...), cutremurul (inebunesc , mintea mea o ia razna, nu ma pot controla), spatiile intunecate si inchise (gen pivnitza, subsol etc.) :'(

Ah, de cutremur imi este teroare, Si ca fobie, sufar de prostofobie.  :D

Cam periculoasa fobia asta a ta. Nici macar nu are tratament

Nici macar nu cere tratament, Tits.  :D

nu la tine :fluierat:

Tits, eu nu cred ca exista fobii genetice! Le dobandim in viata...  ???

fobii, cred ca am si eu multe,una pe care o recunosc si o stiu, este claustrofobia ???

Daca stau bine sa ma gandesc si claustrofobia am dobandit-o tot dintr-un film vizionat cand eram copil... si frica de inaltime la fel...  :o

nu stiu care este cauza, insa sa stii ca si frica de inaltime, am avut mult timp, pina ce viata, m-a obligat sa fac anumite lucruri, unde nu as fi crezut niciodata ca voi fi si de aici trag concluzia ca in primul rind iti trebuie vointa sa poti trece peste ele dar mai ales sa fii obligat sa te confrunti cu fobiile ???  ???

Eu cred ca subiectul ast e mult mai complex :P Da Black probabil ai dreptate.
Eu tot raman la parerea ca multa lume isi induce fobia ( in oricare forma), puteti sa aruncati cu rosii in mine ;D

Tits-i sa stii ca poate ai dreptate, insa sunt situatii care nu ai cum sa le controlezi si poate frica aceasta genereaza si fobia , nu stiu, zic si eu ??? :fluierat:

Ar mai fi si frica de lift... De cate ori ma urc intr-unul, nu pot sa nu ma gandesc la haul de sub mine...  ???

Fobii cu adevarat nu cred ca am nici una. Cand eram mai mica eram inspaimantata de moarte. Tin minte ca un vecin a murit inecat si la inmormantare cand i-am vazut fata asa umflata si vanata am avut cosmaruri urate multe nopti! Profesoara de religie din clasele mici mereu ne spunea ca viata de dupa moarte este vesnica si intotdeauna m-a speriat cuvantul asta. Nu imi pot imagina ceva care nu are un sfarsit! Acum vad moartea ca pe ceva natural. Poate si pentru ca in ultimul timp mi-au murit foarte multe cunostinte. O perioada traumatizanta pana la urma (mai ales dupa ce mi-au murit doi prieteni foarte buni), dar care m-a facut sa simt moartea ca pe ceva care face parte din viata. Cum zicea si Robbie Williams: "I'm not afraid of dying, i just don't want to!"  ::)
Este totusi o chestie care imi provoaca un pic de teama, si anume...viitorul! Stiu ca suna aberant, dar de multe ori stau si ma gandesc ce va fi in viitor, ce se va intampla cu mine, ce voi ajunge etc si cateodata ma apuca panica la gandul ca nu ar putea fi asa cum imi doresc! Probabil sunt si un pic pesimista!

Cred ca fobia "de lift" e tot un fel de claustrofoboie nu? sau e haufobie :P ;D

Si mie mi-e frica de moarte... Prefer insa sa nu gandesc asa de negru si sa vad lucrurile mai mult in roz.  Asta si pentru ca pesimistii atrag nenorocirile la ei ca si musca la miere! :-*

Tits: haufobie e ceva combinat intre claustrofobie si raul de inaltime...  :D

Daca frica de inaltime si frica de spatii inchise mi-o pot explica fobia "de moarte" nu prea pot. Da oricarui om ii este teama de momentul inerent al mortii si de faptul ca este ireversibil dar o fobie cred ca este prea mult spus.

Black: Da domne uite o noua fobie :haufobia: daca vi se pare ca aveti prea multe le combinati

Eu cunosc oameni carora nu le e frica de moarte... Se gandesc la ea ca la un lucru firesc, si nu doar zic din gura! Am tot respectul pentru oamenii astia!

De curand mi-o zis tata-meu (65 ani) ca o inceput si el sa se gandeasca la moarte. Mi s-a strans pielea pe mine si nu doar la gandul ca il voi pierde ci la gandul ca spre asta ma indrept si eu si noi toti de altfel! Eu nu pot sa ma gandesc la moarte, e ceva ... "nu stiu cum sa explic" pentru mine si care ma sperie cumplit! As vrea sa pot sa-mi accept si eu destinul asa usor.
Am un unchi ff apropiat care e pe moarte si e destul de tanar, l-o rapus o boala cruda: cancerul! Ei bine, nu stiu ce sa-i spun, cum sa ma port, nu pot accepta ca se duce... E un amestec de sentimente confuze si de respingere...

Da este putin mai complicat. De ce oamenii care isi accepta sfrasitul adica nu le e frica de moarte, stiu ca e inevitabila sunt mai apreciati decat cei carora le este teama si care poate ar incerca sa faca ceva, sa lupte, nu stiu.
Poate unul din speriatii astia o sa gaseasca "formula nemuririi"

Frica de ceva si fobie..lucruri diferite....am si eu frici....nenumarate....una ar fi frica de inaltime dar nu o pot cataloga drept fobie...apoi frica de tigani ...frica de necunoscut....frica de ratacire....etc
Dar fetelor....am o fobie mai "speciala"...mi-e frica (cu accese de panica- deci poate fi fobie)...atunci cand ma inrolez intr-o relatie..mi-e frica de innebunesc ca respectivul sa nu ma paraseasca...oare cum se cheama asta?Si de ce?

se numeste lipsa de incredere si nu este o fobie

lipsa de incredere in sine, partener sau relatie?si daca e cu accese de panica nu e fobie?

Ah, ai citit topicul si ai zis accese de panica. Daca nu am precizat le include pe toate.
Sa dam si o definitie a termenului fobie pentru aprofundare:
1.Stare patologică de nelinişte şi de frică obsedantă, lipsită de o cauză obiectivă sau precisă.
2. Repulsie, antipatie pentru ceva.
Dupa cum se poate observa, la baza acestor "fobii" sta o neincredere (cauza lipsita de obiectivitate, de tinta) sau dupa caz o repulsie. Si banuiesc in cazul tau sa nu fie repulsie fata de relatie sau partener.
Fireste sunt situatii mai specifice:claustrofobia, acrofobia, arahnofobia si mai stiu eu care pe care le dobandesti in urma unor situatii foarte neplacute la care ai participat. Poate aici e cauza "fobiei" tale. O experienta nefericita.

Thanks tits...asta e...banuiam eu...pupaturi