Tulburarile comportamentale la copii, simptome, efectul asupra familiei, (ne)integrare sociala Options

[walpurgik]

De ceva vreme ma tot gandesc la problemele cumva de natura psihiatrica pe care unele familiii le au cu copiii lor.
Tocmai am urmarit un minireportaj cu asemenea copii: exemplu Jy, 2,5 ani, crescut de o mama toleranta si singura in Anglia, intrucat tatal, surfer australian e prea preocupat la el in tara. Copilul permanent tipa, urla, nu vrea sa faca nimic din ce-i zice mama, se enerveaza la cel mai mic detaliu si incepe sa dea cu picioarele in ea si cu pumnii, facand-o stupid bitch si repetand de 25 de ori cuvantul f*ck intr-un interval de 10 minute, fara ca mama sa fie agresiva verbal, sa zicem ca a invatat de la ea, nu.
Alt caz: o familie cu un baietel de 4,5 ani si 2 frati gemeni de 2,5 ani. Gemenii urla constant, plang isteric cand mama se indeparteaza- familia praf- paintii se cearta constant si permanent, fratele cuminte mai mare e neglijat.
In al treilea caz era prezentata o fetita, 2,5 ani, care s-a invatat sa planga isteric sa obtina tot ce vrea, mama si tatal nu mai au timp de ei 2 deloc intrucat fetita nu vrea sa doarma si pace singura, ii impinge pe ceilalti copii, e tot timpul mofturoasa.
Desi in aceste cazuri, clar si parintii au o vina de extrema toleranta fata de odorul lor, unii copii au niste reactii dincolo de cele normale, au o agresivitate exacerbata sau o strategie lacrimogena de-a dreptul perversa.
Odata cu ridicarea acestei probleme tin sa ridic si problema cazurilor etichetate cu ADHD (Attention Deficit Hyperactivity Disorder) sau in romana THDA (tulburare hiperkinetica si deficit de atentie). Acest sindrom poate afecta copilul foarte mult si se poate prelungi la adult cu serioase repercusiuni asupra vietii personale si sociale ale acestuia. Se presupune ca ar fi genetic transmis si ar avea radacini neurobiologice, dar si ca ar putea fi dobandit in timpul sarcinii, in conditii inalte de neurotoxicitate- consumul mamei de tutun, alcool, droguri, contactul cu metale grele, plumb, mercur.
Simptomele se caracterizeaza prin o neatentie sporita, impulsiviate, hiperactivitate, toate la un nivel mult crescut, imagine negativa de sine, sentiment de inferioritate, slaba socializare. Acestea sunt insotite adesea de dislexie, tulburari afective-depresia- si tulburari anxioase.
E foarte important de a trage un semnal de alarma, caci sunt familii care nu fac fata unor astfel de copii si nu realizeaza ca sunt probleme majore de status mintal.

[Cleo]

apropo de bunici eu o am pe bunica-mea aici. deci e strabunica copilului. Rabdare are cat cuprinde problema e ca fii-mea face ce vrea cu ea si din cauza asta nu pot sa ma bazez pe ea cu nimic. Aici cel putin o data pe luna au "zile pedagogice" in care de regula ori au niste activitati in exterior pe care pe langa ca nu le gasesc interesante mai sunt si costisitoare. Si-atunci mai apelez la bunica-mea sa vina la noi. Din pacate n-are o influentza buna asupra copilului. Cateva zile dupa ce pleaca par o gheonoaie in comparatie cu ea (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif) . Si degeaba-i spun ca nu-i e permis orice... parca as vorbi cu vantul

Cat despre articolul din ziar faine sfaturile si de bun simt, insa secretul e in fermitate. Daca n-o face parintele de fiecare data rezultatul nici nu apare si copilul va continua sa aiba un comportament extrem.

si eu am zis de multe ori, e greu de gasit linia aia care balanseaza perfect prietena si mama. Daca ne tragem prea tare de sireturi nu-i bine, daca suntem prea severe iar nu-i bine.
ooooff (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)