Sunt o fata normala? Options

[Kadenzza]

Niciodata nu am avut un iubit...........Am avut numeroase ocazii,dar pur si simplu le-am refuzat,din diferite motive.Nu sunt o fata urata (daca la asta v-ati gandit),sunt normala,dar pur si simplu asa a fost sa fie.Cred ca nu mai este nimeni in situatia mea,mi-a fost foarte greu sa scriu ,stiind ca voi fi criticata sau luata in ras.
Copilaria si adolescenta mea au fost ingrozitoare,deoarece am trecut prin multe umilinte,greu de reprodus aici.Am fost jignita de multe persoane ,atat copii cat si oameni maturi.Eram foarte grasa,si nu puneam mare pret pe aspectul fizic.M-au ofensat,fara sa le pese de sentimentele mele,pur si simplu imi spuneau in fata ceea ce simt.
Am suportat multe,am plans mult,m-a durut.De ce oamenii pot fi uneori atat de rai????? De ce jignesc pe cineva fara mila,fara sa le pese ?
In fine,timpul a trecut,am realizat ca e necesara o schimbare,am tinut un regim (Atkins),am slabit mult de tot,ajunsesem la 47 kg,am inceput sa ma aranjez mai mult.
Acum arat ok,nu sunt Miss,dar nici ratusca cea urata.
Problema mea e ca nu ma mai intereseaza ceilalti.Am ajuns sa detest oamenii,mi-e frica de relatii noi,ma sperie lumea....Toata ziua stau in casa,sunt concentrata asupra facultatii mele ( anul acesta dau licenta),apoi vreau sa ma pregatesc de masterat,si chiar nu imi sta gandul la nicio relatie,la nicio iubire.Am ramas fara prieteni,prefer singuratatea.
Ceva sigur nu e in regula cu mine,caci stiu ca sunt diferita,nu sunt ca celelalte fete de varsta mea.
Eu nu am cunoscut prima iubire ,primul sarut,fluturasii din stomac...
Sunt deprimata,plang mereu, nu pot sa uit ce mi s-a intamplat ,zilnic imi aduc aminte de tot,si e oribil....Mi-e greu..........

[Kadenzza]

Aveti dreptate,poate m-am agitat prea mult.Dar este necesar sa va spun ca eu,desi sunt deprimata ,nu incerc ca arat nimanui.Nimeni nu stie ce simt.Stiau inainte,am facut prostia sa ma confesez unor "bune prietene",si apoi ele au profitat... In societate disimulez.Am simtul umorului ( am mostenit lucrul acesta de la parintii mei),rad tot timpul.Imi place sa intretin conversatii caci sunt studenta la Comunicare,si ar fi culmea sa fiu tacuta.
Sunt dezinvolta (asta pentru ca nu accept ca timpul trece,inca nu vreau sa ma maturizez),imi place sa ma joc mult de tot, (IMG:style_emoticons/default/dance.gif) am doi nepoti mici,pe care practic i-am innebunit. (IMG:style_emoticons/default/tease.gif) Lumea ma vede fericita,nu stie ce ascund.Privesc pozitiv,am fost,sunt,si voi ramane o prietena de incredere.Imi place sa ajut oamenii,si in niciun caz nu sunt introvertita.
Proasta nu ma consider,Slava Domnului !!!!!!!!!! Imi place sa citesc mult de tot ( beletristica ,psihologie,si multa filosofie).Incerc sa uit,imi pierd timpul invatand,uitandu-ma la televizor,ascultand multa ,multa, multa muzica,si uitandu-ma la filme.Dar pana cand?..
Atunci cand mi se intampla ceva,imediat imi aduc aminte si de trecut ,si sufar mai mult.
Am suportat multe,uneori am incercat sa le arat ca nu-mi pasa (desi ma durea....),m-am si certat,dar degeaba...
De aceea am deschis acest topic,caci vroiam sa stiu daca sunt NORMALA.Intru pe alte forumuri,citesc despre fete de 19-21 de ani,unele indragostite,altele deja maritate,insarcinate ,sau cu multe experienta.Iar eu sunt o MISS FAILURE
Stiu foarte bine ca nimeni nu poate fi pe gustul tuturor.Oricat de mega-senzationala-extraordinara ai fi,tot e cineva care nu te place.E normal.Pe mine nu m-a deranjat neaparat lucrul acesta -ca cineva nu ma place.Ci faptul ca mi-au nenorocit copilaria,nu m-au lasat in pace,linistita.M-au insultat prea multi de fata cu altii.Daca nu ma placeau-ok,puteam supravietui.Dar nu trebuiau sa spuna tare.....Ma puteau barfi,dar nu imi spuneam tot in fata.Toti dau 2 bani pe mine.Ma considera un nimeni,desi nu prea cred lucrul acesta (tin sa precizez ca dintre toti ,eu sunt singura care are studii superioare)
Pe mine ma doare atunci cand vad cupluri fericite,indragostite si eu stau pe loc...caci la mine nu se intampla nimic.
Intradevar, trebuie sa recunosc ca am inceput sa-mi fie FOARTE FRICA de oameni,de relatii noi.Tin mult la parerea celorlalti,si daca cineva nu ma place,nu pot sa imi revin.
E normal sa nu am un prieten (desi primesc cereri destul de des)?
Le refuz ,fiinca mi-e teama.... (IMG:style_emoticons/default/valea.gif)
Cand spun cuiva ca nu am prieten,ca sunt INCA VIRGINA(gata ,am spus-o (IMG:style_emoticons/default/blush.gif) ) (IMG:style_emoticons/default/wub.gif) (IMG:style_emoticons/default/wub.gif) (IMG:style_emoticons/default/wub.gif) (IMG:style_emoticons/default/rusinosul.gif) nimeni nu ma crede.
Am destule probleme,nu mai am nevoie de altele ...nu mai vreau sa sufar si din iubire.
Chiar nu am cu cine vb.Nici acasa,nici la facultate,nicaieri.Ma am doar pe mine.........................