Probleme in casnicie, Ce sa fac? Options

[flor_flore]

in septembrie voi face 1 an de cind m-an casatorit, insa problemele au aparut in casanicia mea de mai bine 6-7 luni. nu stiu ce sa fac? sa divortez? sa ramin in continuare cu sotul meu? dati-mi,va rog, un sfat!
acum voi incepe sa povestesc ce s-a intimplat si cum s-a dus toata linistea mea...
in noiembrie am vazut ca sotul meu vb pe messenger cu o tipa de mai mult de 4 luni( deci cind inca noi alergam sa facem cumparaturile pentru nunta). din clipa aceea s-a rupt ceva in mine...nu am mai putut avea acelasi comportament fata de sotul meu dar nici nu-i spuneam de ce...se gindea probabil ca este din cauza sarcinii...a trecut timpul, am nascut, am o minune de baietel dar in loc sa ne bucuram impreuna de minunea asta au inceput problemele. cind baietelul meu avea citeva saptamini el tot pleca la mama lui la sfirsit de saptamina (ba ca vine sora lui, ba ca trebuie sa se duca acolo ca sunt parintii lui) si eu ramineam acasa cu cel mic. noroc ca-i aveam pe ai mei linga mine(parintii si fratii mei). si in ziua de paste el s-a dus la mama lui iar eu am ramas acasa ... la botezul baiatului s-a imbatat si s-a purtat foarte urit cu mine, chiar acolo in restaurant cu invitatii de fata (m-a injurat ca pe ultimul om si m-a strins de git, asta dupa ce alergasem o dupa-amiaza intreaga ba serveam la mese, ba ma duceam la cel mic sa-i dau sa suga). dupa aceasta faza i-am spus ca nu are ce mai cauta in casa mea. de atunci s-a mutat cu chirie la oi gazda gasita de ai lui si vine sa plimbam copilul cite o ora atunci cind ii permite timpul. in rest pleaca la ai lui. i-am mai spus de multe ori sa vina inapoi acasa dar nu vrea. il deranjeaza prezenta parintilor mei. chiar a strigat ca ai mei i-au mincat banii. mi-a zis ca se muta numai daca ne separam, adica sa impartim apartamenul in doua. acum mamam lui este bolnava el este tot timpul ba la ai lui , ba la spital la mama lui (cind este internata)au fost saptamini cind nu l-a vazut pe cel mic decit o ora intr-o saptamina... acum trebuie sa-l inteleg ca e mama lui bolnava. dar cit timp dupa mama lui se va imbolnavi tatal lui si tot asa... poate sunt rea, dar nu stiu ce sa fac... copilul nu are nevoie de tata numai pentru plimbat. nu va spun ca in continuare eu ii spal, eu ii calc... salariul el stie cum si-l cheltuie.(am fost la o nunta si mi-a cerut jumatate din banii care i-am dat ca dar). daca vrea sa fim o familie ar trebui sa-si stabileasca niste prioritati care sa ne includa si pe noi(pe mine si baietelul meu)

[claudia_electra]

Banuiesc ca nu de acum are tendinta asta...nu ti-ai mai spus cumva deja treaba asta cu "pe langa X ani ce mai conteaza inca unul"?

[andutz]

dedida, imi pare rau ca treci prin asta, nici nu pot sa-mi imaginez cat de greu trebuie sa-ti fie. Totusi, daca nu te superi, as vrea sa te rog sa te gandesti la urmatoarele intrebari: la sotul tau chiar se poate vorbi de o dependenta, sau la el alcoolul este acum doar un refugiu? si daca este un refugiu, de ce/cine se refugiaza el?
teoria mea (in cazul in care raspunsul la prima intrebare este ca nu e dependenta, si nici consum exagerat) este ca prinzi mai multe muste cu o lingura de miere decat cu un borcan de otet, si sfatul meu ar fi sa incerci sa devii aliatul lui, sa discuti cu el si sa afli de ce simte nevoia sa bea. e presiune din partea baietilor din gasca? are un servici stresant? il streseaza ceva la relatia voastra?
Spun asta pentru ca din postarile tale am ramas cu impresia ca el nu bea mult, dar tu nu vrei sa bea deloc, si pentru asta, il tii din scurt si il certi cand bea. Poate ca nu am inteles bine, si atunci te rog sa ma corectezi. Dar adevarul este ca (si repet, eu ma refer la situatia in care nu este alcoolic ci doar consuma putin) daca el bea ca sa se refugieze de ceva, si tu ii ceri sa nu o mai faca de dragul tau, atunci el nu va face nici o schimbare, pentru ca nu se produce schimbarea dinauntrul lui (nu dispare cauza pt care bea) ci dinafara, si niciodata o motivatie externa nu duce la schimbare daca nu e interiorizata mai intai...
de asemenea, te-as sfatui sa mergeti la un psihoterapeut/consilier de cuplu inainte sa dai cu piciorul la 8 ani din viata ta. Cred ca o a treia persoana care are si pregatire va poate ajuta mult... (IMG:style_emoticons/default/kiss.gif)