Rostul si rolul casatoriei in vremurile noastre, , este casatoria o institutie invechita? Options

[angeldust]

Stiu ca am mai discutat eu despre acest subiect si reprezinta o mica obsesie personala, dar vreau sa aud in detaliu parerea voastra despre acest subiect.
Stiu ca avem pe forum femei casatorite si fericite, femei care au divortat, femei necasatorite, femei necasatorite dar cu relatii de foarte lunga durata si chiar copii, etc etc, deci totul e suficient de variat incat parerile sa fie probabil impartite.

Prima mea intrebare este:
Ce rol credeti ca mai are casatoria, ca insitutie, in vremurile in care traim? Ca sa nu fiu inteleasca gresit, precizez ca nu contest sub nici o forma rolul relatiilor de lunga durata, rolul familiei, ci vorbesc doar despre acel act in sine, documentul care atesta ca "da domle, esti nevasta lu Cutarescu de acu"

Sunt curioasa daca sunteti deja casatorite, care a fost motivul principal pentru care ati facut acest pas? Pentru a proteja legal copiii, averea? Va simteati mai in siguranta odata facut acest pas? Asa vi se parea normal si firesc datorita educatiei primite? Sau ma rog, as fi curioasa sa stiu propriile voastre motive originale (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)

In cazul in care ati divortat as fi curioasa daca stiind ce stiti acum v-ati mai fi casatorit in the first place? Sau daca aveti de gand sa va recasatoriti?

In cazul in care aveti o relatie de lunga durata insa ati ales de buna voie sa nu va casatoriti (si stiu sigur ca avem cel putin un caz (IMG:style_emoticons/default/smile.gif) ) sunt curioasa de ce ati ales asa si mai ales daca ati intampinat ceva probleme din acest motiv.

Daca sunteti solo si nu aveti nimic stabil momentan, sunt curioasa totusi de ce ati vrea sau de ce nu ati vrea sa va casatoriti?

Acum, sunt convinsa ca multe din voi nu vor putea vorbi deschis si sincer despre acest subiect, asa ca v-as ruga sa raspundeti doar daca puteti si simtiti sa spuneti exact ce simtiti si credeti, nu ce ar trebui sa simtiti sau credeti. Sunt convinsa ca subiectul este de interes pentru foarte multa lume (me included) si nu as vrea sa le servim o doza in plus de fantasmagorii ca exista destule in prezent tocmai legate de acest aspect, motiv pentru care foarte multi sunt total dezamagiti de casatorie dupa ce o probeaza pe cont propriu, pentru ca ei auzisera si crezusera ca este cu totul altceva.

[Lucille]

Socrii mei cu siguranta nu m-ar intelege doar e fiul lor multiubit si nu o sa poata sa fie obiectivi. Ei oricum au fost martori la cateva "iesiri" ale sotului, dar nu au reactionat in vreun fel. Poate li se pare normal, nu stiu si nu ma intereseaza. Mama si fratele meu stiu foarte bine situatia si sunt alaturi de mine orice s-ar intampla, numai ca incerc sa o protejez pe mama, nu vreau sa stie chiar tot, pentru ca tata a murit acum 2 ani si i-a fost foarte greu sa umple golul lasat.
Cand i-am zis ca am mers la avocat sa ma interesez, a izbucnit intr-o criza de nervi si, din nou mi-a servit placa"A? Ai fost la avocat? f*** bip bip! Fa-ti bagajele si du-te la ma-ta!" Deci am avut tupeul si nesimtirea maxima ca am indraznit asa ceva. Si cand i-am zis ca sunt hotarata sa divortez daca nu vrea sa se schimbe sau macar sa ma respecte ca om, s-a enervat din nou ca il amenint si a zis ca e de acord, ca el s-a saturat de mine (!!!!!)
De retinut, nu ma retine nimic sa divortez, doar ca la noi in tara e un proces lung si dificil si greu de suportat psihic. Avocatul mi-a explicat exact care sunt pasii de urmat, si m-a sfatuit sa astept pana anul acesta, ca a fost vacanta (prelungita) pentru instante.