Testul Papanicolau, Bine de stiut pentru sanatatea noastra Options

[fortelady]

Dupa cele povestite de voi virusul asta este tare pacatos.  :(
Eu merg la gineco o data pe an, insa nu cred ca mi s-a facut si testul Papanicolau... Ii musai sa-l fac?  :-X Pun intrebarea asta pentru ca atunci ar trebui sa ma duc sa-mi fac analize peste tot... ca la urma urmei o boala poate aparea de oriunde.

pap-ul e util sa il faci macar o data la un an doi si anual dupa 30-35 de ani. in primul rand pap-ul arata starea generala de sanatate a colului uterin (daca ai rani pe col, celule precanceroase, HPV, tot felul de minuni). tinand cont ca ranile pe col netratate in timp dau tot felul de probleme (pana la cancer), si ca ele sunt nedureroase (pe de o parte); pe de alta parte- a 2a cauza de mortalitate de cancer la femei este cancerul de col (dupa cel de san), eu zic ca e foarte util sa il facem. foarte foarte util...
poate facem un topic separat despre papanicolau (as prefera sa il tinem 'curat' pe asta despre HPV)

[ioannaraluka]

Ari, in majoritatea cazurilor nu e bai...mare, ovulele Cervugid sunt f bune.
Cu cauterizarile nu e chiar asa cum stii, e ok si daca nu ai nascut...de multe ori se amana penrtru dupa nastere, pentru ca se poate intampla sa se agraveze rana si atunci degeaba a fost cauterizata inainte. Si mai sunt si multe alte explicatii, depinde f mult de fiecare situatie in parte.
Problema mai mare ar fi cand se face cauterizare fara a fi elucidata corect si complet cauza (cauzele) care au determinat-o si atunci dupa cauterizare e mai nasol in sensul ca rana apare iar...si mai trebuie o cauterizare sau alte prostii.
In orice caz, trebuie tinuta sub observatie situatia ca sa nu se agraveze.
Bafta multa cu tratamantul si sa ne tii la curent!

Nu vreau sa sperii pe nimeni, va pun doar clasificarea/clasificarile cu titlu informativ, e bine sa stim cat mai multe pentru a intelege corect niste lucruri fara a intra in panica, cum se intampla de multe ori.

TESTUL PAPANICOLAU - CITOLOGIA EXFOLIATIVA CERVICO-VAGINALA
Depistarea precoce a cancerelor genitale la femeie
Metodele de diagnostic morfologic s-au impus în depistarea si diagnosticul cancerului genital feminin datorita capacitatii lor de a semnala precoce prezenta neoplaziei, chiar în absenta unor date clinice concludente.
Victor Babes si Constantin Daniel comunica în 1928, la Societatea de Giecologie din Bucuresti, lucrarea Posibilitatea diagnosticarii cancerului de col uterin prin frotiuri, semnând astfel actul de nastere al examenului citologic, care va fi însa lansat în practica curenta abia în 1943 de catre Papanicolau si Traut. Acestia au meritul de a fi oferit un sistem clar si concis de interpretare a semnificatiei frotiurilor.
Potrivit schemei preconizate de Papanicolau, celularitatea frotiului citologic se poate prezenta în cinci clase, dupa gradul de deviere citologica de la cel normal:
CLASA CELULARITATEA FROTIULUI PAPANICOLAU
CLASA I Celule normale
CLASA II Celule cu modificari atipice benigne (celule epiteliale cu modificari de natura inflamatorie, PMN, limfocite, histiocite, etc.)
CLASA III Citologie sugestiva, dar neconcludenta pentru malignitate (frotiu suspect)
CLASA IV Citologie puternic sugestiva pentru malignitate (prezente celule tumorale maligne în numar redus)
CLASA V Citologie concludenta pentru malignitate (prezente celule maligne în placarde)

Prin urmare, unul din obiectivele majore ale examenului citologic este stabilirea diagnosticului de malignitate. Acesta este bazat pe evaluarea devierilor de la normal a mai multor caracteristici celulare (în marea majoritate a cazurilor, carcinomul invaziv al colului uterin este de tip pavimentos, se dezvolta la jonctiunea endo-exocol si este frecvent asociat cu cervicita, displazia severa sau un carcinom in situ, leziuni cu o lunga durata de evolutie).
In procesul de carcinogeneza cât si în evolutia ulterioara a bolii canceroase au fost depistate o serie de stadii succesive, punându-se problema daca nu cumva este posibil ca înaintea neoplaziei sa apara anumite leziuni precursoare, diagnosticabile prin mijloace paraclinice.
In vederea întelegerii secventei leziunilor, trebuie precizate caracteristicile morfologice ale unor anomalii epiteliale, ce pot apare la nivelul colului uterin:
• hiperplazia reactiva apare în urma unor conditii iritative; întregul epiteliu este îngrosat, frecvent apare hiperkeratoza si parakeratoza, fara anomalii citologice;
• hiperplazia celulelor bazale: celulele stratului bazal sunt hiperactive si formeaza o zona care este bine demarcata de stratul intermediar; celulele bazale sunt dispuse în unghi drept fata de suprafata;
• proliferarea si hiperplazia celulelor de rezerva situate între celulele cilindrice ale epiteliului endocervical si membrana bazala, se pot instala pe suprafata cervixului, ca în eroziune sau în jurul glandelor endocervicale. In stadiile initiale, proliferarea se traduce prin unul sau doua rânduri de celule poliedrice sau cuboidale cu citoplasma slab bazofila, discret vacuolizata, cu nuclei ovali si cromatina fina; în stadiile tardive, numarul celulelor de rezerva sporeste si apar mai mult de trei rânduri. Pentru a defini aceasta situatie se foloseste termenul de hiperplazie.
• Metaplazia: termen prin care se întelege schimbarea de forma.
Metaplazia se întâlneste ca transformare a unui tesut bine diferentiat, adult, de un anumit tip, într-un alt tip de tesut bine diferentiat, ca raspuns al unor situatii normale. Fenomenul trebuie diferentiat de heterotropia de dezvoltare sau heteroplazia, în care tesutul normal este generat în urma unei erori de diferentiere. Metaplazia pavimentoasa este frecventa la nivelul colului uterin; în aceasta forma, epiteliul cilindric este înlocuit cu epiteliu pavimentos. Metaplazia pavimentoasa este o continuare a hiperplaziei celulelor de rezerva, cu maturatia nucleilor si diferentierea citoplasmei; se pot forma punti intercelulare si în timp ce elementele celulare profunde se orienteaza în unghi drept fata de membrana bazala, cele superioare se orienteaza în paralel cu suprafata.
Metaplazia pavimentoasa se poate prezenta sub doua forme:
• incompleta - peste celulele de rezerva hiperplaziate, dispuse pe mai multe straturi, se gasesc celule cilindrice dispuse în strat continuu sau discontinuu;
• completa - epiteliul cilindric este înlocuit printr-un epiteliu pavimentos. Noul epiteliu formeaza placi neregulate de celule scuamoase, cu stratificare incompleta.
Formarea epiteliului metaplazic începe initial sub un strat celular columnar. Exista opinii cu privire la originea celulelor predecesoare. Una din teorii are în vedere o celula de rezerva subcilindrica, bipotentiala, care completeaza stratul celular columnar (cilindric), dar este si capabila de o diferentiere scuamoasa în conditiile stimularii ei. O teorie mai noua se refera la o celula stromala migratoare, care traverseaza membrana bazala si care va fi considerata ca un raspuns fiziologic normal la schimbarile înconjuratoare. Este totusi mai putin stabila decât epiteliul scuamos si poate deveni locul neoplaziei.
Ectropionul cervical acoperit cu epiteliu scuamos columnar si metaplazic poate fi considerat zona de transformare. Asa cum s-a aratat anterior, rezultatul frotiului cito-diadnostic anticipeaza diagnosticul anatomopatologic.
• Displazia este o anomalie dobândita a epiteliului malpighian, cu cresterea numarului de celule de tip bazal. Perturbari mai mult sau mai putin grave ale diferentierii celulare si ale maturarii se asociaza cu atipii nucleare mai mult sau mai putin marcate. Aceste anomalii celulare si arhitecturale se produc în tesuturile adulte, în faza de reparare. Termenul de displazie a fost creat pentru a descrie leziunile observate mai ales la nivelul colului uterin.
Ele pot fi multa vreme reversibile, dar sunt potential maligne, descriindu-se mai multe grade de displazie, de la 1 la 3. Distinctia între formele de displazie si carcinomul in situ este, uneori, foarte dificila.
Numeroase lucrari clinice si experimentale au aratat continuitatea între displazie si carcinom. De aceea Richart propune termenul general de neoplazie cervicala intraepiteliala, CIN - cervical intraepithelial neoplasia.
Displazia usoara (CIN I) se caracterizeaza prin anomalii celulare, localizate în 1/3 profunda a epiteliului. Stratificarea celulara este pastrata si exista mitoze tipice la acest nivel, relativ frecvent.
Displazia moderata (CIN II) intereseaza 2/3 din grosimea epiteliului. Se pot pune în evidenta mitoze tipice si rar atipice. Stratificarea se mentine la suprafata.
Displazia severa (CIN III) - modificarile celulare si de dispunere afecteaza toata grosimea epiteliului. De multe ori, acest stadiu este confundat cu carcinomul in situ. Polaritatea celulara este absenta, celulele fiind dispuse dezordonat. Nucleii sunt hipercromi, mari, cu numeroase mitoze tipice si atipice. Citoplasma este bazofila, fiind, în general, redusa cantitativ. In straturile superficiale se remarca, alaturi de celule asemanatoare celulelor din profunzime, celule cu maturare bizara, prezentând un marcat asincronism nucleo-citoplasmatic. Mitozele sunt prezente si în celulele dispuse în stratul superficial.
Toate aceste anomalii morfologice descrise anterior au un corespondent în clasificarea Papanicolau, astfel:
OMS RICHART PAPANICOLAU
Displazie usoara CIN I Clasele II-III
Displazie moderata CIN II Clasele III-IV
Displazie severa CIN III Clasele IV-V

In anul 1991 a fost propusa clasificarea Bethesda care propune o terminologie a citologiei cervico-vaginale mult mai detaliata:
• Descrierea modificarilor benigne (infectii cu trichomonas, fungi, virusuri);
• Descrierea modificarilor reactive asociate cu inflamatia, atrofia, iradierea, DIV;
• Modificari anormale ale celulelor epiteliale:
• ASCUS- celule scuamoase atipice;
• LSIL- leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad redus;
• HSIL- leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad înalt.
• Alte neoplasme.
Corespondenta între acest sistem si descrierile anterioare este urmatoarea:
• LSIL- analog cu CIN I si modificarile celulare asociate cu HPV;
• HSIL - analog cu CIN II si CIN III.
Toate aceste aspecte fac din examenul citologic o metoda simpla, expediativa, ieftina, fiabila si un excelent mijloc de diagnostic al formrlor incipiente ale CCU, având nu numai o ridicata valoare intrinseca, dar fiind în acelasi timp un admirabil adjuvant al celorlalte mijloace de diagnostic prezumptiv si îndeosebi al colposcopiei. Totusi, certitudinea diagnostica este realizata exclusiv de catre examenul histopatologic, ceea ce reclama efectuarea unei biopsii tintite colposcopic.