Invatamintul romanesc... Options

[Diana.]

Mie mi se pare ca invatamintul romanesc e in cadere libera...

[daphne]

Continuu si eu seria mesajelor de mai sus cu impresii de tot felul, intrucat fac parte din breasla. Primii mei ani de invatamant s-au desfasurat sub auspiciile "societatii socialiste multilateral dezvoltate"! Au fost ani f grei, dar...frumosi, pentru ca imi iubeam meseria, pe copii, pentru ca muncisem pe branci pentru post(repartite guvernamentala, va mai amintiti?); am fost norocoasa...post in oras, aproape de casa...
Nu ma descurcam prea bine cu adunarile pionieresti, nici cu atingerea cotei de hartie, sticla pentru reciclare.
Aveam 44 de elevi in clasa! Totul, metodica, examene imi erau proaspete in minte...experienta avea sa vina pe parcurs. Aveam rezultate! Incepand cu o buna colaborare cu parintii, olimpiade scolare..si ne era un frig in clase, bietii copii scriau cu manusi la ore..

Nu sunt o nostalgica a vremurilor apuse! M-am bucurat de vantul nou al schimbarii!

Dupa 21 de ani de munca, iata cu ce ma confrunt:
- 20-22 de elevi in clasa ;
- elevi care au conditii bune/foarte bune acasa;
- lucrez la aceeasi scoala, devenita azi de referinta( cu optimul de baza materiala si confort);
pana aici...toate bune!

Scoala insa nu a reusit sa ii implice pe parinti in a depune un minim de efort si acasa pentru a-i verifica si ajuta pe copii ( se intelege ca sunt si exceptii); acum acestia platesc meditatori (din motive obiective), abia isi fac timp sa ajunga la sedintele cu parintii.
Programele scolare sunt tot incarcate! Temele: ale unora sunt mai dense, ale altora, nu: discutii interminabile intre gospodinele in cartier, care eticheteaza pe cadrul didactic in functie de ...timpul de lucru acasa al elevilor. Dintr-o clasa intreaga cam 7-8 copii au teme verificate si acasa de ai lor.
Suntem reclamati, parati, barfiti: ba pentru tonul inalt, ba pentru calmul nostru(nicicum nu e bine); ni se contesta capacitatea de apreciere/ evaluare(caci, asa cum toti se pricep la fotbal si politica, sunt si profesori peste noapte); copiii sunt lasati pana seara tarziu nesupravegheati, nemancati; rezultatele: lipsa de randament scolar; o alta noua categorie (de ceva ani buni): copii ingrijiti de vecini, bunici etc (parinti plecati din tara): acolo nu se mai poate vorbi de calitatea educatiei(exista si exceptii, desigur, dar f putine).
Cumplita este insa lipsa preocuparii pentru lectura: netul ofera butoane , taste, grafica, rapiditate, jocuri virtuale etc. Comparativ, deschiderea si rasfoirea cartii nu ofera placere!!!
Spunea Zoe Dumitrescu-Busulenga si despre aceste lucruri: vom avea succesori care nu vor sti sa comunice face-to-face; nu vor mai sti sa decodifice limbajul nonverbal; vor fi izolati, inchistati, nepregatiti pentru viata...

Nu este o analiza exhaustiva, desigur; nu am atins toate punctele importante din motive subiective.

Este invatamantul romanesc in declin? DA.
A cui este vina? A TUTUROR.
Ce se poate face? SA PUNEM INTERESUL CELUI DE LANGA NOI INAINTE DE TOATE.
Cum? (as face o legatura intre religie si societate, dar acesta este deja alt subiect de discutie).

Personal: in toate etapele profesoratului meu: am avut si satisfactii, si insatisfactii; multe au depins de conjunctura; multe de mine insami. Ca sa nu ma mai plang atata, un lucru am de facut: sa lucrez pentru acesti copii, ca si cu ar fi ai mei; SA IUBESC.