Ce pozne fac animalutele noastre Options

[fortelady]

http://www.elady.ro/articole/Povesti/
... sau ce pozne le trec "fiarelor" noastre prin cap.

Incep io: Minou (o sa il vedeti imediat la poze) ma da jos de pe perna noaptea ca sa doarma el ca bestia, intins cat placinta. mai am sa dorm jos din pat ca sa ii las mariei lui loc sa se cracaneze in voie. si daca nu fac ce vrea... are o uitatura de killer, de parca e Terminator cu coada :o iti e frica sa te apropii de el.
si s-a invatat pupacios - cand il iei in brate trebe' neaparat (da neaparat!) cand isi intinde el gatul intr-o anume pozitie sa fie pupat (sau macar mangaiat) sub barbitza. e fericirea lui extrema.
ia uitati aici fatza de motan pupacios- parca asteapta droguri in vena!

(IMG:http://i6.photobucket.com/albums/y236/fortelady/04-09-05_2230_r.jpg)

[fortelady]

DeparazitareV2/Cin se ia cu mine rau, Dau cu barda-n Dumnezeu
Continuarea povestii puricoase

A doua zi de dimineata, un bocet ascutit imi da trezirea. Capra a invatat de mult sa deschida usile, si acum vrea si ea (normal) in pat, langa noi. Minou doarme cracanat pe juma' de pat, eu sunt 3 sferturi pe jos si Capra canta la usa.
Ies nervoasa sa o dau afara (orice s-ar spune, cainii NU stau in casa), ea iese cu aer de martira ("de ce nu e voie in paaaaaaat, e deja un animal acolo" ), incerc sa ma culc la loc. As dormi, dar nu e loc. Pisicile se supun unor legi necunoscute ale elasticitatii. Conform acestor legi, un motan de doo kile jumate poate ocupa trei sferturi dintr-un pat MARE si sa mai ramana loc pentru o persoana (sora-mea adica). Imi e foarte clar ("Mheaauuuu!" ma incurajeaza si Minoutauru') ca nu am ce cauta acolo si plec in pribegie in alta camera. Unde as dormi eu, da' serenadele nu inceteaza- usa casei are un defect si Viezurele si Capra isi cer drepturile ("In pat, pe fotoliu, ACUM! In pat, pe fotoliu, ACUM!!!" se aud scandarile revolutionare de afara). Ma consider un despot luminat, asa ca ies sa calmez spiritele - spiritele (ma rog, spiritele sunt foarte materiale, ca ma dor inca coastele de la sariturile lor) imi sar in brate fericite "Te-ai treeeeziiiiiiiiiiiiiiiiiittt? ce chestie!".

Ma apuc plina de draci sa fac cafeaua- as face-0, da' cainii nu ma lasa. "Afara cu cainii din bucatarie! Iesiti afara, ACUM!!!!!!!"- Viezurila flutura artistic o ureche, vaneaza un purice imaginar ( nu mai are d'aia reali, ca i-am otravit ieri) si da ochii peste cap melodramatic ("iti convine tie, esti mare, eu sunt un biet caine, unde sa ma duc???") iar Capra se face ca nu pricepe si se pune in "Sezi". Pana la urma, seamana- ce mi-e iesi afara, ce e sezi... "Madam, incurcasi comenzile, am zis afara, nu stai frumos!". Capra in continuare se da blonda, imi arunca privirea de "Eu sunt cea mai mishto din cartier, ai putea tine cont de asta da????", eu bat din picior. Rezultatul? "Si daca ramuri bat in geam si se cutremura bucataria, inseamna ca amandoi cainii tre sa stea sub masa" (cazul fericit) sau fix in centrul geometric al camerei (Cazul nefericit, ca sunt frigiderul, aragazul, masa si scaunele in zona si eu tre sa ma misc printre ele).
Fii-mio vine repede repede cu coada in vant (alta data, povesti de groaza despre coada lui, ca i-a dat Dumnezeu o coada da' nu stie ce sa faca cu ea) "Mamaaaaaaaaaaaaaaa??" si plecam sa gradinarim.
Am de scos niste petunii din ghivece (ma rog, si alte vreo 20 de plantat, ca d'aia a lasat statu' Piata Matache, sa am eu unde sa sparg bani pe flori), ma apuc deja sa umblu prin jardiniere. Evident, asistata - ca Minounatul trebuie sa vada TOT, sa afle TOT, chiar daca nu intelege el mare lucru. Nici nu bag de seama cand golesc prima punga de pamant, dar aflu ca mama s-a uitat (si nu a spus!!! si a corupt si copilu' sa se uite)- la show-ul Columbenilor pe B1Tv. In creieru' defect al Minounatului s-a intiparit o imagine, el o reproduce cum poate- baga capul in punga g0ala, se ridica si o poarta pe post de scufita. Pe langa el curg rauri de pamant negru, el plange inspaimantat ("mamaaaaaa a venit noaptea!! unde suuuunt nu mai vad nimic") eu fug dupa el; la cat de speriat e, nu stie ce aratare il fugareste, asa ca se arunca disperat intre scandurile gardului; punga cade, fentez o alunecare, Minounatu' devine fara preaviz Intepenitou-in-gard, eu trag, el trage, sora-mea vine sa vada ce se intampla, cainii fac galerie, mama ma blagosloveste "lasa copilu in pace, tu nu vezi ca n-are loc?"- eu vad, el nu.... salvam fiara dezlantuita si imi continui treaba.
De bucurie, cainii executa prin curte "Dansul eliberarii motanului"- doi pasi la stanga, trei in sus, un "culcat" si 3 "rostogol".
De la aceeasi bucurie, eu nu obesrv din prima ca vine ploaia (Minou e in stare de soc, pot sa-l tai in bucatele ca nu reactioneaza, e moale ca o carpa si tre' sa-i fac vant sa poata respira). Viezurele in schimb observa- are idei putine, da' fixe -nu-i plac tunetele si pace, singurul loc accesibil pentru ascuns e dulapul cu vase, asa ca juma' din cratiti, oale, tigai si farfurii aterizeaza cu zgomot pe podea si fac loc fundului rotund al lui Fredi. Se porneste furtuna, ma duc sa-mi pun la adapost copilu', Fredi mai scoate o tura de vase din dulap (i s-a parut ca-i iese coada!) si Capra e indignaa si latra. La fiecare tunet, mai cade cate o farfurie pe podea, ea mai iese afara si latra la nori. Ca d'aia am depuricat-o, sa faca un dus rece, intr-0 zi calda de (prima)vara!!!
http://www.elady.ro/articole/Povesti/