Rostul si rolul casatoriei in vremurile noastre, , este casatoria o institutie invechita? Options

[Lexie]

Iarta-ma ca spun, dar trebuie sa fii cu adevarat machivelic sa fii miere inainte si fiere dupa. Trebuie sa ai ca tel precis lucrul asta si sa-ti cauti victima, suna foarte aiurea si ciudat ipoteza asta. Poate ca a primit prea repede ce a vrut, o sotie, o mama, un copil, poate isi dorea sa se mai bucure de statul de om necasatorit si abia dupa ce a facut pasul a realizat asta si a intors foaia, s-a razbunat pe el dand in tine vermal si fizic.

Nu vreau sa-i caut scuze, un astfel de om nu are scuza pentru modul in care se poarta, ci incerc sa caut o explicatie logica la ceea ce ti se intampla. Si eu am locuit cu prietenul meu timp de 5 luni si am trecut prin bune si prin rele, dar nu stiu daca as fi avut curaj sa-l iau de sot asa de repede.

In astfel de cazuri, ca al tau, cred ca un fel de "Risti si castigi" - poti sa nimeresti un om minunat si sa traiti fericiti pana la adanci batraneti sau poti sa dai de gustul amar al persoanei pe care nu ai cunoscut-o suficient si care acum a devenit din "cel langa care vrei sa fii pentru totdeauna" un personaj indizerabil. Riscul acesta este si daca stai 5 ani cu un om, normal, dar sunt mai mari sansele sa-i cunosti mai multe fete intr-o perioada mai lunga de timp decat in putinul timp pe care l-ati petrecut voi inaintea casatoriei.

[angeldust]

Lucille nu esti offtopic, esti un caz clar de casnicie in care actul acela a schimbat tot, exact ce ziceam noi mai devreme. Ar fi interesant si pentru noi sa aflam cauza.
Eu inclin sa zic ca Lexie, ca a fost putin pripita casatoria, si tu nu ai beneficiat de el decat din ipostaza de "initial advertising" adica primele luni ale relatiei in care fiecare din cei doi incearca sa pluseze si sa impresioneze, sa arate tot ce au mai bun. Eu zic ca abia dupa vreo 6 luni dupa ce se mai calmeaza avantul initial, cei doi incep sa isi arate si bunele si relele.

Faza cu cardul mi se pare de neconceput. Fa ce spune Maat, cum adica sa ii ceri lui din banii tai??? (IMG:style_emoticons/default/angry.gif) (IMG:style_emoticons/default/angry.gif) (IMG:style_emoticons/default/angry.gif)

[Teocris]

De 6 ani si 6 luni ce ziceti?
Vi se pare destul?
Atat a durat relatia noastra inainte de casatorie. Credeti ca a contat?

[angeldust]

(IMG:style_emoticons/default/magindesc.gif) Si Teo la fel de radicala a fost schimbarea? Incepuse schimbarea dinainte de casatorie sau imediat dupa ce ati semnat actul?
Mi se pare f interesant ce anume duce la aceste schimbari, ce putere magica o avea actul acela in cazul unor cupluri (IMG:style_emoticons/default/magindesc.gif)

[Teocris]

Da, la fel de radicala. Nu-l mai cunosteam (IMG:style_emoticons/default/closedeyes.gif)

[Lucille]

O logica cred ca e imposibil sa existe. Eu mi-am stors creierii incercand sa gasesc vreun raspuns. Schimbarea intervine in momentul in care semnezi "condamnarea" - e sigur ca esti a lui in totalitate si te poate manevra ca pe o marioneta, cand de fapt ideea e, in mod normal, sa te pretuiasca si sa te iubeasca si mai mult.
Eu ca om, ca fiinta sau cum vreti voi, pur si simplu nu mai contez, nu are absolut nici o reactie cand ma vede seara acasa. Incerc sa comunic cu el, sa fac conversatie, dar raspunsul e de fiecare data "Lasa-ma ca ma uit la televizor". Asta in cazul care se sinchiseste sa imi raspunda. De aspectele intime nici nu mai vorbesc... Daca am nerusinarea de a comenta ceva, raspunsul e mereu: "Daca nu-ti convine, fa-ti bagajele si du-te la ma-ta". Dupa care incheie cu niste cuvinte "dulci" la adresa mamei sau a mea. Ma simt ca un sclav pe plantatie cumparat de un boier acum mai bine de 200 de ani.
Cred ca acesti barbati cu siguranta au o problema - le lipseste ceva in zona afectiva a creierului, sau vreo concentratie ciudata de hormoni sau alte substante...
Intr-un final o sa ajung sa il ascult: o sa imi fac bagajele si o sa plec cu tot cu copil, dar cu capul sus si cu actul in mana. Doar ca e o batalie dura pe care o voi duce cam singura.

[Oana]

Si eu sunt curioasa, ce puteri magice are actul ala, de schimba pe unii in rau. Mai bine zis ii face sa gandeasca poate ,ca odata semnat actul au putere de control asupra persoanei in cauza.
Poate au asteptat momentul asta prea mult, in timp erau frustrati ca nu-si pot arata adevarata fata, iar dupa ce au asteptat atat, au izbucnit?
Sau unii au fost prinsi la inghesuiala si dupa ce s-au vazut casatoriti si-au dat seama ca nu mai sunt liberi?
Cred foarte mult ca exista o categorie de barbati care confunda casatoria cu puterea absoluta asupra femeii, ea trebuie sa fie supusa, sa asculte de el si numai de el...
Se presupune ca am evoluat, dar mai exista riscuri, dupa cum se vede.
Luccile, imi pare foarte rau sa aud ca treci prin chinul asta, in mod sigur gasesti o solutie sa-i pui capat.

[angeldust]

Cred ca schimbarea are oareshce legatura cu aviditatea pentru putere care exista latenta in multi barbati. Spre exemplu am mai intalnit schimbari de astea la barbati care au ajuns peste noapte directori, manageri, persoane importante. Pe scurt li s-a urcat puterea la cap. Si probabil din cauza educatiei defectuoase unii vad casnicia ca un fel de contract de vanzare cumparare. Am si auzit expresia "imi iau nevasta", ca si cum ar zice "imi iau un pachet de tigari".
Si pana la urma cred ca asta ma enerveaza cel mai tare la aceasta insitutie. Ideea ca apartii cuiva, simtul de proprietate pe care il trezeste in cei doi. Ca doar asa se spune nu? "Sotia mea" "Sotul meu", deci este un fel de bun pe care eu il posed si am impresia ca am drepturi asupra lui. (IMG:style_emoticons/default/closedeyes.gif)

[Lexie]

Nu imi dau seama ce ar putea schimba actul acela semnat in viata unui cuplu. Am cateva ipoteze:
- o data semnat actul intervine frica de responsabilitate, de a fi obligat sa tii o familie, sa cresti un copil si incapacitatea de a te adapta
- mai poate fi si ce ati spus si voi, faptul ca actul semnat sugereaza o falsa putere si incearca sa controleze cu totul viata sotiei, caz in care exista cu siguranta ceva probleme la nivel psihologic

Sincer, eu cred ca ceea ce strica o relatie dupa semnarea actului, atat in cazul femeii cat si al barbatului, este frica. Frica sa nu dezamagesti, frica de a nu fi in stare sa intretii familia, frica de a nu te descurca cu banii, frica de a nu mai avea niciodata dramul ala de libertate pe care-l aveai inainte de act, frica pentru faptul ca trebuie sa imparti totul si nimic nu mai e de acum incolo numai al tau. Si fiecare om in parte are un alt mod de a reactiona la frica: fuge, tace, se ascunde, se razbuna, se inchide, exagereaza etc...

Lucille, o intrebare: cand sotul tau a aflat ca esti insarcinata dupa 2 luni de relatie, ce reactie a avut? Cand ati vorbit sa va casatoriti, cum s-a purtat? A fost totul miere sau a avut ezitari? Ma gandesc ca poate s-a simtit aspirat in chestia asta, prins fara scapare de faptul ca erai gravida si a facut ce trebuia sa faca, urmand sa-si arate frustrarile prin felul in care se poarta acum.

This post has been edited by Lexie: Jan 7 2009, 02:15 PM

[angeldust]

Lexie nu indica neaparat probleme de ordin psihologic. (in sensul de boli grave si dereglari serioase). Cei care privesc casatoria ca pe o relatie master-slave sunt destul de multi din pacate si eu cred cu tarie ca problema se trage din modelul defectuos pe care l-au vazut in propria familie. Pentru cei care au crescut intr-o familie unde tatal se manifesta constant ca un stapan absolut, indiferent de forma abuzului (verbala, fizica, psihologica) ajung sa traiasca cu impresia ca aceasta este normalitatea. Si vor avea tendinta sa perpetueze modelul acesta absurd.
Este in acelasi timp si motivul pentru care multi barbati care au avut ani de-a randul numai prietene dezgetate, tupeiste, inteligente sfarsesc prin a se casatori cu o gagica linistita, timida, prostuta, naiva. Pentru ca au in cap o idee deja despre cum trebuie sa fie cea care va purta titlul de "nevasta" si nu vor sa riste sa ia pe cineva care le-ar putea crea probleme si nu s-ar incadra in tiparul acesta de master-slave.