Nota: Randurile de mai jos nu sunt scrise de catre un redactor eLady.ro, ci de catre un barbat, Adrian, citititor al revistei noastre. Ele au fost scrise drept comentrariu la articolul Cum sa ai o casnicie fericita, insa noi am considerat ca merita sa fie publicate separat, pentru a va prezenta o alta situatie, un alt fapt de viata care se (poate) intampla in multe casnicii. De citit si de luat aminte... 

Lumea sustine ideea potrivit careia comunicarea intr-o relatie de cuplu este foarte importanta si ca ea salveaza casnicii ... Dupa o perioada de experienta din viata mea, vin si spun ca nu comunicarea este cel mai important lucru intr-o relatie, ci POTRIVIREA. Daca aceasta nu exista, relatia respectiva are sanse putine sa dureze. Partenerii ar trebui sa se potriveasca in gandire si nu in ultimul rand in pat. Sexul leaga si dezleaga!!!Adevarat 100%. Se stie ca dupa un timp mai lung sau mai scurt, intervine rutina, si treptat nu mai avem nimic nou de descoperit la partener in materie de sex, atractia nu mai exista ca la inceput, fluturasii din stomac au zburat demult,alintarile reciproce au devenit amintiri, tonul ridicat al vocilor se instaleaza fara pardon si din acest moment, daca suntem bine motivati sa pastram relatia (de exemplu este un copil la mijloc), incepe lupta adevarata pentru salvarea relatiei noastre.Pentru ca sunt barbat, doresc sa expun din punctul meu de vedere o situatie probabil comuna multora dintre noi. La inceput sotia era cea mai preocupata de relatia noastra sexuala si pe atunci chiar functiona zicala "in dragoste e permis orice" . Ea lua intotdeauna initiativa si era de acord cu orice in pat, in asa fel incat imi spuneam in fiecare seara "uufff si asta-seara trebuie sa fac sex", fiind epuizat. Azi asa, maine asa, si poimaine tot asa, au trecut cativa ani din viata noastra, vreo 1-2. Nu s-a intamplat nici un incident intre noi, nu ne-am inselat unul pe altul (cel putin asa stiu eu), deci toate normale pana intr-o zi cand am stiut ca trebuie sa bata bebe la usa.

Bebe a venit si viata noastra s-a schimbat, pasiunea ei pentru sex inceput sa scada. Am inteles-o ca dupa sarcina nu e usor sa revii in forta si am lasat sa se intample lucurile dupa cum si cand dorea ea sa facem sex... Azi nu, maine nu, poimane nu, doar la cateva zile da, insa calitatea partidelor de sex lasau mult de dorit, o facea doar penru mine, asa, ca din obligatie. Vazand cum sotia mea are un interes tot mai slab pentru persoana mea cand era vorba despre sex, am inceput sa ma ingrijorez si sa ma gandesc ca trebuie sa fac ceva, trebuie sa vin cu ceva nou si am venit cu tot felul de picanterii sexuale existente pe piata. A fost incantata o partida doua si nu dura mult pana isi revenea la aceeasi stare - lipsa interesului fata de mine. Am zis atunci ca e cazul sa comunicam, sa discutam si sa comentam situatia si am facut-o si pe asta, pentru ca mai apoi sa vad ca s-au schimbat lucrurile in bine.Mi-am zis atunci asta era... comunicarea bat-o vina.... Da comunicarea e solutia buna! Pentru o perioada scurta insa... din pacate! Astazi ea nu mai ia initiativa, nu mai este incitata de picanterii si de jocuri sexuale nici chiar, spre marea mea surprindere, de sexul oral la care eu nu ma dau in laturi sa i-l fac stiind ca aceasta este o mare placere pentru ambele sexe. Sotia mea efectiv refuza sa primeasca aceasta placere care o infiora altadata.

Multe partide de sex au devenit acum plictisitoare pentru ea iar eu am senzatia ca fac sex cu o papusa gonflabila, de multe ori. Am ajuns sa consider ca eu cersesc sex de la sotia mea. Am ajuns sa imi fie teama sa ii cer sa facem sex pentru ca am deja "la activ "multe refuzuri de-ale ei.
Noapte,a daca o imbratisez in somn, pur si simplu imi ia mana si ma da la oparte. Imi este teama sa o mai ating din aceasta cauza. Zambestele sunt tot mai putinr si este foarte incruntata, maturizata, nu rade la glumele la care eu nu ma pot abtine sa nu rad, copilul nostru, baietelul, este prioritatea ei, este numarul 1 pentru ea, casa este intretinuta in regula de catre ea, este intru totul de acord cu interesele si treburile comune si participa la ele, insa cand este vorba despre sex, nu mai pot spune acelasi lucru. Aceasta fiind situatia, tind sa cred ca sotia mea, nu are o problema medicala, ci una de viata pur si simplu.Fiecare dintre noi avem cel putin o un fel de mancare care este o adevarata placere culinara de exceptie, despre care, spunem noi ca am fi in stare sa o mancam oricand, in fiecare zi si timp de un an, dar dupa un timp ne saturam de aceeasi mancare si o mancam in scarba sau nu o mai vrem. Iar daca in fata, imediat, ne apare o alta mancare ni se pare extraordinara chiar daca este ceva banal.
Exact la fel si sotia mea, sunt convins ca daca ar avea ocazia si certitudinea ca totul ramane in secret, nu ar sta pe ganduri daca sa se culce cu un alt barbat (pe placul ei evident) sau nu!Am tot mai mult aceasta convingere cu atat mai mult cu cat nu demult m-a intrebat daca eu as fi in stare sa o insel. I-am raspuns intr-un mod elcocvent ca NU.

Dar, in realitate toti oamenii inseala daca au ocazia si evident, in conditiile necesare. Oarecum o simt ca isi pregateste terenul pentru alta aterizare.Sper sa ma insel! Cu toate acestea spuse, interesul meu pentru ea nu a scazut si inca ma lupt sa fie cum a fost candva la inceputuri, insa tot mai mult ajung sa trag o concluzie dureroasa: DUPA UN TIMP OARECARE, PARTENERII DE VIATA NU MAI PREZINTA INTERES SEXUAL UNUL PENTRU CELALALT!!! Ei, asta chiar asa este, dar ce facem daca avem si un copil?! Merita sa ne traim viata in continuare langa un astfel de partener doar copil, daca unul isi doreste sex si celalalt nu vrea sex? Daca umblam in stanga si in dreapta dupa placerea suprema, iar nu e bine, pentru ca vezi, e deranjat partenerul nostru ca l-am inselat... insa partenerul nostru nu ne mai poate oferi inca odata anii ai tineretii pentru ca sa ii mai traim asa cum ne-am fi dorit! Deci pana la urma SEXUL LEAGA SI DEZLEAGA?