Foto grup boxeri german: Proprietar Andreea Peaha - multumim "modelelor" NGB Agnes, NGB Mahara, NGB Hummer, NGB Warren, NGB Marania, NGB Maghera - de la canisa New Gold Box
“Ajutati-ma, am un catel problematic!”, “Cainele meu a devenit imposibil de controlat, ce pot sa-i fac?” – iata cu ce nemultumiri vin stapanii in fata dresorilor. Dar oare exista intr-adevar caini problematici? Exista doar un singur raspuns – NU! Exista doar stapani cu mari probleme. Cainele este reflexia stapanului sau, un animal-oglinda care arata totul: problemele dintre stapani, relatiile lor cu oamenii, conflictele.

Adesea stapanii le cer dresorilor sa lucreze asupra comportamentului “dificil” al cainelui. Cu cat mai mult lucrezi cu aceste animalute minunate, cainii, cu atat mai mult te convingi ca printre ei nu prea  exista exemplare cu adevarat “problematice” decat extrem de rar si de cele mai multe ori, din cauza stapanilor, mai rar a genelor. Este vorba ca, pur si simplu, toti cateii au nevoie de un mediu sanatos in care sa creasca, sa fie educati, ca sa fie catei care sa traiasca fericiti alaturi de stapani fericiti. In schimb, printre stapani “cazurile extrem de dificile” sunt extrem de multe. Iata doar cateva exemple.

Stapanii generosi, dar carora nu le pasa de educatia catelului
“Cainelui meu nu trebuie sa-i lipseasca nimic!” – acesta este motto-ul acestor oameni. Ei inlocuiesc conceptul de a iubi cu conceptul de a cumpara. In loc sa-i acorde cainelui atentie, sa se joace si sa comunice cu el, ei cumpara jucariile si mancarurile cele mai scumpe, angajeaza pe cineva sa il plimbe - doar sa-l ocupe cu ceva. In rest, catelul este un accesoriu si atat.

Stapanii anxiosi
Orice gand despre catel este plin de anxietate. “Catelul poate raci; se poate imbolnavi; se poate speria…etc”.  Dar cea mai groaznica este teama ca singur nu se descurca. Si pentru ca nu si-au educat cainele, atunci este evident ca blanosul nu va face fata singur, va fi timorat si atunci trebuie ajutat in permanenta. Sau, pentru ca i se permite orice, va fi distructivi sau agresiv. Acesti stapani trebuie sa se gandeasca la faptul ca si cateii sunt la fel precum sunt copiii: cum ti-i cresti, asa ii ai!

Stapanii agresivi
Acestui tip de stapani ar trebui sa i se interzica prin lege detinerea unui catel sau a oricarui alt animal de companie. Acesti “oameni” nu stiu in general nimic despre caini, desi afirma cu tarie contrariul. Isi abuzeaza fizic si psihic cainele, aplicandu-i “corectii” dure. Cu alte cuvinte, bat catelul in loc sa foloseasca un ton bland, dar ferm cand vorbesc cu el.

Pentru ca un catel isi doreste mereu sa isi multumeasca stapanul, el este dispus sa invete (si invata foarte repede daca ai putina rabdare si ii arati dragoste si fermitate lipsita de agresivitate) sa isi faca nevoile afara, sa nu roada mobila din casa sau sa strice lucruri si sa se joace doar cu jucariile lui. Ca si in cazul oamenilor, si pentru catei, vorba dulce mult aduce.

Stapanii atoatestiutori
Stapanii atoatestiutori nu isi duc animalul de companie la doctorul veterinar. Indiferent cat de bolnav ar fi animalutul, el este “tratat” dupa ureche, uneori chiar cu medicamente de uz uman care ii pot fi fatale. Daca intr-un sfarsit ajung la un medic veterinar, refuza sa puna in aplicare tratamentele si sfaturile de specialitate care li se ofera pentru bunastarea animalutului si fac dupa cum ii taie capul – si nu putine sunt cazurile in care un catel moare pentru ca are un stapan care socoate ca el stie mai bine decat medicul veterinar de ce si cum are nevoie un catel bolnav.
Acelasi tip de comportament il au si fata de educarea si dresajul blanosului. Rezultatul – catei care nu asculta, distructivi sau timorati, catei tristi si nefericiti. Sau dimpotriva, catei care devin agresivi pentru ca ei incearca sa se apere de pericol in mod instinctiv, nu pentru ca ar fi rai si ar dori sa muste.

Stapanii obositi
Acesti stapani au obosit inca inainte sa apara vreun catel in viata lor. Ei isi pierd imediat interesul si pentru relatia cu catelul, si pentru educarea cainelui. Expresiile preferate ale acestor stapani sunt: “Nu alerga!”, “nu fa asta” “nu fa cealalta”, “m-am saturat de tine”, “te voi pedepsi”, “pleaca de aici”. Si actioneaza in consecinta.
Cel mai groaznic lucru pentru catel este sa fie batut, certat tot timpul si sa resimta lipsa atentiei din celui mai drag om din viata lui. Si pentru a primi aceasta atentie, un catel este gata sa faca totul!

Stapanii perfectionisti
“Cainele meu trebuie sa fie cel mai bun!” este motto-ul lor. Astfel de stapani au de regula cel putin doua diplome de studii superioare. Pe catel il vor cumpara de la cea mai cea mai prestigioasa canisa, il vor trimite la dresaj la cea mai renumita scoala, el va invata o multime de lucruri, chiar daca catelul nu intra in categoria raselor de lucru sau nu are nevoie de asa ceva. Catelul este obligat sa “corespunda nivelului” stapanului nu din dragoste, ci din egoismul persoanei care il detine si care trebuie sa se laude cu el.
Paradoxal, acesti stapani, la prima vedere, au obtinut multe. Cu toate acestea, daca va uitati atent, puteti vedea in comportamentul lor o “amprenta” a unor dorinte pe care nu le-au realizat. Catelul devine o victima a unor stapani prea ambitiosi.

Stapanii manipulatori
Pentru un astfel de stapan, cainele este doar o modalitate de a-i influenta pe ceilalti: sot, sotie, copii, alte rude, prieteni. “Nu este pentru mine, este pentru catel!” – asa se adreseaza unii dintre ei altor persoane cand cer cate ceva. Cu cat catelul este mai neajutorat, slabit, dragalas, cu atat  mai multe posibilitati de influentare sunt. Uneori, acesti stapani se folosesc de catel pentru a obtine avantaje financiare.

Cum reactioneaza un catel care are un stapan cu probleme
Cainii, crescand intr-un mediu care nu contribuie la confortul lor psihologic, incearca sa se protejeze de realitatea care ii dauneaza. Atunci se manifesta mecanismele de protectie inconstiente sau modalitatile constiente de protectie fata de ce se intampla in jur si cu el – incearca sa isi reduca la maxim activitatea, au tendinta sa se ascunda int-un colt, tremura de frica, mai ales cand se apropie un om de ei - le este frica de orice - pentru ca au primit batai si sufera de anxietate.

Si ce facem noi, stapani iubitori si sinceri? Ne confruntam cu astfel de reactii comportamentale, rostind cu voce tare: “Doamne, am un catel atat de problematic!” Dar niciodata nu ne lasam sa ne treaca prin cap cel putin un gand de tipul “Dar poate nu noi suntem, de fapt, stapani cu probleme?”