Amplasata pe valea raului Lotru, la poalele muntilor cu acelasi nume, inconjurata de paduri de brad, molid si fag, statiunea Voineasa ofera in orice anotimp o atmosfera de liniste si deconectare. Adica este numai buna pentru o vacanta binemeritata de toti oamenii stresati, surmenati si plictisiti!
Situata la o altitudine de 650 m, cu un aer puternic ozonat, avand ierni blande, Voineasa este un loc potrivit pentru pescuit pastravi in apele raului Lotru. Plimbarile prin imprejurimi sunt o adevarata cura benefica pentru sanatate, principalul factor terapeutic fiind climatul tonic-excitant cu aer curat, fara praf si alergeni, puternic ionizat, bogat in aerosoli ionizati si ozonizati si radiatii ultraviolete. Nu este de neglijat nici baza de tratament a statiunii care, dotata cu aparatura moderna, unde pot fi tratate nevroza astenica, surmenajul fizic si intelectual, afectiuni ale aparatului locomotor, ale cailor respiratorii si alte boli asociate.

Trasee montane la Voineasa
Cu siguranta insa cel mai bun remediu pentru oboseala acumulata in decursul saptamanilor si lunilor de munca il constituie traseele turistice. Carari intortocheate, ascunse de desisul padurii, stanci pitoresti, case de vanatoare sau stane primitoare - toate acestea ofera atat drumetilor de ocazie, cat si celor experimentati prilejul de recreere, deconectare. Cu plecare din Voineasa, traseele sunt: statiunea - DN 7 - Paraul Cararii - saua Chica Lupului - Ciunget (accesibil in toate anotimpurile, durata de parcurs una-doua ore); statiunea Voineasa - Varful Dalmele - Poiana Arsa - Casa de vanatoare Dobrunu (accesibil tot anul, dar numai pentru turistii experimentati - durata de parcurs este de trei-patru ore); Voineasa - Capra Foii - Paraul Pietrei - Poiana Arsa - Casa de vanatoare Dobrunu (traseu accesibil si cu masina, pe jos se parcurge in trei-patru ore ); cu plecare din Vidra - Coada Vidrutei - saua Pietrele - Stana Pietrimanu - Cabana Pietrimanu (traseu de drumetie, de dificultate mijlocie, nerecomandat iarna, durata trei-patru ore); Vidra - Releu TV (1750 m) - Vf. Manaileasa Mica - Voineasa (traseu de dificultate si rezistenta, durata de parcurs patru-cinci ore).

Parcul National Cozia
Cat priveste zona montana Cozia, de pe raza Parcului National Cozia, aceasta reprezinta o destinatie preferata pentru odihna, drumetie, refacere, aventura sau sport datorita complexitatii potentialului turistic natural si cultural- istoric, ce poate fi valorificat pe parcursul intregului an calendaristic. Diversitatea peisajelor si locurilor de belvedere care pot fi admirate de pe poteci si trasee turistice, existenta la tot pasul a surselor de apa, a locurilor de campare, vetrelor de foc organizate, meselor si bancutelor turistice, admirarea numeroaselor zone cu creste, piscuri, turnuri, stanci solitare, pereti verticali care ofera posibilitatea practicarii alpinismului, conditiile favorabile pentru sarituri cu parasuta, lansari cu parapanta, bungee-jumping sau practicarea sporturilor nautice pe raul Olt - toate acestea reprezinta motive cat se poate de intemeiate de a petrece un sfarsit de saptamana aici.
Iar dupa atata peregrinare, cateva clipe de reculegere alunga orice urma de oboseala. Locasul de meditatie nu poate fi decat Manastirea Cozia, monument istoric de o frumusete arhitecturala deosebita, care poate oferi calatorilor si locuri de cazare.

Manastirea Cozia
Purtand Hramul Sfintei Treimi, manastirea se afla la trei kilometri de statiunea Calimanesti-Caciulata.
Constructia este armonios proportionata, cu ornamentatie bogata, fiind construita intre 1387-1391 de mesteri din Moravia, dupa modelul bisericilor sarbesti, din piatra alba tare. Ctitor a fost domnitorul Mircea cel Batran. Pictura a fost renovata in 1517, in vremea lui Neagoe Basarab, cand s-a construit si fantana care ii poarta numele. Catapeteasma din lemn a ars si a fost refacuta in 1794 din caramida, fiind zugravita in anul 1907. Crucea de pe turla este din timpul lui Mircea, iar policandrele din naos si pronaos au fost daruite manastirii de domnitorul Constantin Brancoveanu. in pronaos se gasesc mormintele voievodului Mircea si al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, calugarita dupa moartea fiului ei. Piatra funerara a domnitorului este o copie a celei originale si dateaza din 1938.