Este cunoscuta vechea mea obsesie cu bancomatul de la parter, ala cu Dobanda. Au schimbat filmuletul, nenorocitii! Mi-e dor de Dobanda!

In schimb, am vazut la teveu varianta cheap a aceluiasi Dobanda.

Stiti reclamele alea de la banca aia, "Cont Curent blablabla" cu tipul ala care stie ce gandesti (Politia Gandirii - 1984, dar asta e deja alt subiect) si care stie exact ce flori vrea nevasta la un an de la parastas (pardon, nunta) respectiv tot la un an (laitmotiv?) de relatie (cred, ca gagica nu are belciug pe deshti). Boon, am ajuns eu cu creierul meu de blonda (nu's blonda, numai neuronu' e!) la concluzia ca tipul ala care stie exact ce gandesti e varianta un pic mai ieftina de Dobanda.

Rationamentul e simplu:
1. Ma indoiesc ca baiatul ala din ultimul spot chiar a uitat intentionat de cadoul pentru gasca. Poate stie ca asta e ultima sansa sa scape de ea (cine nu ar vrea sa scape de o asa gasca guraliva?) si a "uitat" sa cumpere cadou. Si apare domnul cel binevoitor care ii da un cadou fetei cu gura mai mare decat cana de cafea din fata. Gagica se bucura enorm, de unde rezulta ca e materialista. Mai bine o lasa fara cadou, asa i-a garantat fraierului o nevasta si cu gura mare, si materialista.
2.Din 1 rezulta ca domnul de la banca aduce numai necazuri, si nu te poti ascunde de el, ca stie ce gandesti si ce (nu) vrei sa faci, ca sa faca el pentru tine. Considerand aceasta si faptul ca Dobanda este individul acela nesuferit care te urmareste peste tot si iti aduce numai necazuri, rezulta ca domnul de la banca e un fel de Dobanda.
3.Acum vom demostra de ce domnul de la banca e varianta ieftina a lui Dobanda. Pai e simplu: e mai ieftin sa il platesti pe unu' sa se imbrace in costum intr-o reclama decat sa platesti pe unu' care sa imbrace intr-un costum caraghios de Dobanda si sa alerge o familie de gospodari in vacanta (probabil au facut credit ca sa plece in vacanta, am auzit ca asta e noul trend printre gospodinele casnice).

Acuma, cred ca inteleg si ideea din spatele seriei de spoturi: primul e ala in care un fraier balbait vrea as ii ia cadou nevestei. Al doilea e unul in care un fraier tacut uita sa ii ia gagicii. Logica: Sunt in ordine inversa. Pe scurt, intai, cand sunt ei tineri, tipul incearca sa scape de matracuca uitand sa ii ia cadou. Domnul cel pagubos (huooo!) de la banca ii face el cadou. Cadoul tipului? O gospodina probabil casnica, care trece rapid de la tonul usturator la pupaturi si imbratisari, la vederea unui amarat de ursulet si a unei cutii de bon-bon.
In faza 1, tipul e tacut, ca nu are tupeu sa zica nimic. Chiar ii multumeste domnului de la banca pentru cadou pe tacute.
Faza 2: Gagica il convinge pe fraier sa se insoare cu ea. La aniversarea unui an (!!) de la casatorie, el nu mai uita sa ii ia cadou, ca daca Doamne-Fereste vine iar ala de la banca si ii da matracucii cine-stie-ce si o invata iar prost? Asa ca trepadusul are in mana o cutie maaare de cadou si se duce sa ii ia garoafe (flori numa' bune de pus la coroanele funebre) sau crizanteme. Numai ca DobandaIeftina e prezent: "Nt!Nt!Nt! Nu e bine! Ia mai bine florile astea scumpe!".

De unde deduc ca:
1. Primul an de casatorie fiind primul spot, este si sfarsitul vietii personajelor noastre, adica, coincidenta sau nu, cand barbatul prinde curaj sa deschida gura. Probabil a murit cu o cutie de cadou infipta in cap, ca nu era ceva mai scump decat florile.
2.Urmeaza spoturi cu: primul an de la terminarea liceului (cadou pentru tovarasa diriginta), primul an de la prima masturbare (cadou - femeie? Neaaah, inca o sedinta "solo"), primul an de la renuntatul la olita - cadoul perfect ar fi aici o... olita. Nu merg mai departe cu "primul an de la renuntatul la alaptat" ca devine scarbos.
Copyright© Catalina Roman