Nu exista naturalist care sa nu fie fascinat de acest arbore. E o fosila vie, e ciudat prin faptul ca are exemplare de sexe diferite, are o gratie deosebita a frunzelor si ramurilor si mai si ajuta prin calitatile curative.
Nu a suferit multe schimbari din Jurasic si pana acum. Ginkgo biloba este  un gimnosperm care face trecerea de la plantele cu semintele neinchise intr-un ovar spre cele mai bine adaptate la conditiile de viata, care au ajuns sa-si protejeze semintele, si anume angiospermele. Fiecare individ (copac) are sexul sau, ceea ce este o raritate in lumea arborilor.  Ginkgo biloba poate trai pana la 3000 de ani, ajunge la o inaltime de 30-40 de metri, iar arborii femele produc fructe care seamana cu o cireasa verde-galbui si care au in interiorul semintei un sambure bun de mancat. Frunzele sunt verzi cat timp au caldura, iar in toamna ajung la un galben viu, de o frumusete care a fascinat pe oricine care a avut prilejul sa le vada, iar mai apoi cad, uneori in decurs de doar cateva ore.

Numele genului, Ginkgo, vine din cuvantul chinezesc Ginkyo, ceea ce inseamna "caisa de argint". Arborele a primit acest nume deoarece fructul sau are marimea si forma unei caise mici si o culoare verzui-argintie sau spre galbui. Numele speciei, biloba, vine de la faptul ca frunza sa, in forma de evantai, are o crestatura in mijloc, formandu-se, astfel, doi lobi. Se mai foloseste drept nume si "parul fecioarei". In China (tara de provenienta a arborelui Ginkgo) a fost cunoscut si sub numele de "piciorul ratei", "fruct alb", "ochi alb" si "arborele bunicului". In Japonia, unde a ajuns fiind adus de chinezi, a fost cunoscut tot sub aceste nume, la care s-a adaugat si cel de "pana Ginkgo". Dupa raspandirea sa in Europa a primit si numele de "arborele de 30 de galbeni", dat fiind costul sau extrem de ridicat din primele decenii de dupa aducerea sa, sau "arborele pagoda”, din cauza formei ramurilor sale.

In 6 august 1945, Hiroshima a fost lovita de caderea unei bombe atomice. Dintre toti arborii care se aflau in zona epicentrului exploziei, doar un exemplar de Ginkgo biloba a supravietuit si, mai apoi, a inmugurit. Era plantat langa un templu, data fiind credinta japonezilor ca acesti arbori apara cladirile de incendii. Templul respectiv, aflat la un kilometru de centrul exploziei, a fost distrus total. El a fost refacut in 1994, construindu-se scarile din fata sa astfel incat sa formeze un "U" care sa protejeze arborele de Ginkgo. Alti patru Ginkgo biloba isi continua, azi, viata dupa ce au supravietuit bombardamentului atomic. Ei sunt priviti drept pastratori ai sperantei, iar pe unul dintre ei a fost incrustat "Ca sa nu mai fie o Hiroshima". Dupa marele incendiu care a devastat capitala nipona imediat dupa cutremurul din 1923, cativa Ginkgo au supravietuit, in timp ce multi alti arbori au fost distrusi. Unul dintre temple a fost salvat tocmai datorita mai multor Ginkgo care il inconjurau. Si astazi, Ginkgo biloba poate fi vazut in multe locuri din Tokyo, fiind simbolul zonei metropolitane.

Ginkgo era si copacul preferat al lui Johann Wolfgang von Goethe (1749 - 1832), poet, om de stiinta, botanist si filosof german care, in 1815, a dedicat un poem, "Gingo biloba", fostei sale iubite, Marianne von Willemer.

Arta nu duce lipsa de prezenta frunzelor de Ginkgo biloba sau de forma coroanei sale. In perioada Art Nouveau s-au ridicat constructii, in special in Praga si Nancy, unde designerii si pictorii au folosit motivul arborelui de Ginkgo. S-au creat bijuterii in forma acestor frunze si s-au decorat, cu ajutorul lor, vase de ceramica sau vaze.

Frunzele de Ginkgo biloba au fost folosite in China antica pentru a trata astma, bronsita, pierderile de auz, tuberculoza, pierderile de memorie, durerile de piept, dizenteria,  anxietatea si sindromul premenstrual. Pulberea obtinuta din pisarea frunzelor era inhalata pentru astma sau dureri de nas sau plamani. De asemenea, frunzele au fost folosite pentru a fi aplicate pe rani. In medicina moderna, frunzele de Ginkgo au inceput sa fie studiate la mijlocul secolului trecut. Ele sunt folosite si in industria produselor cosmetice. De asemenea, din ele se realizeaza insecticide si fertilizatori.

Astazi, Ginkgo biloba este cultivat pe arii extinse pentru a se poate satisface nevoile mondiale de frunze. Cea mai mare plantatie se afla in Sumter, din Carolina de Sud, SUA, acoperind 400 de hectare de teren nisipos pe care cresc milioane de arbori de Ginkgo. De asemenea, plantatii de frunze se afla si in Coreea de Sus, Japonia, Franta si Elvetia. In 1993, vanzarea de produse pe baza de Ginkgo a depasit 280 de milioane de dolari in Germania, cu mai mult de 5 milioane de retete prescrise, pe an, cu recomandari vizand aceste suplimente nutritive.

Produsele pe baza de Ginkgo biloba pe care le intalnim in farmacii au mai multe proprietati benefice asupra organismului. Ele imbunatatesc capacitatea de stocare a informatiilor, reducand pierderile de memorie, amelioreaza functionarea creierului si cresc viteza cu care sunt transmise informatiile, sunt benefice pentru sistemele vascular si cardiac, impiedica formarea trombozelor si mentin fluiditatea sanguina, impiedica formarea placilor de aterom, ajutand la prevenirea atacurilor cerebrale.

Poate ai si tu un Gingko in orasul tau, l-ai descoperit? Daca nu, sa stii ca exista locuri unde poti cumpara puieti – sfatul meu e sa intrebi la regiile de horticultura. Cred ca te-ar bucura sa iti plantezi o astfel de vietate in gradina – e ca si cum ai aduce un dinozaur acasa, ca un mesaj peste timp!