Niciunul dintre noi nu este intr-atat de unic incat sa nu existe o multime de oameni care ar putea fi „potriviti” noi.
Specialistii spun ca majoritatea oamenilor se casatoreste cu persoana gresita si ca asta este in regula… pana la un punct. Ar putea fi adevarat? S-ar putea ca obsesia noastra de a gasi partenerul perfect sa fie complet gresita?!

Iubirea este o abilitate, nu un instinct!
Cei mai multi dintre noi nu avem idee cum sa iubim pe cineva. Ne gandim ca putem avea deplina incredere doar in sentimentele noastre si totul va fi in regula, pentru ca toti am citit carti de dragoste in care ni se arata ca asta este de ajuns. Vrem sa ne urmam inimile si sa credem ca o vom sti, pr si simplu, atunci cand vom intalni persoana perfecta. Dar daca continui sa te bazezi doar pe sentimentele tale, este aproape sigur vei face o mare greseala.

Un motiv pentru acest fapt este ca parintii nostri ne-au aratat intr-un anume fel cum se prezinta iubirea si, in multe cazuri, acea iubire timpurie s-a simtit intr-un mod total gresit. Pentru a simplifica, dam un exemplu - daca tatal nostru a avut un temperament teribil, dar stiam ca ne iubeste cu adevarat, vom cauta inconstent pe cineva cu un temperament cumplit. S-ar putea sa nu ne placa, dar ne vom simti “ca acasa”. Nu suntem in cautarea omului care sa ne faca fericiti; suntem in cautarea de a suferi in moduri cu care ne simtim familiari!

Daca vrem sa nu facem o asemenea greseala trebuie sa invatam ce este cu adevarat iubirea. Pentru ca, la sfarsit, se pare ca iubirea este o abilitate, nu un instinct.
Trebuie invatata. Deci, cum invatam sa iubim pe cineva?! Nucleul iubirii este disponibilitatea de a interpreta comportamentul cuiv,  de a aplica claritatea si generozitatea interpretarii. Pentru ca suntem cu totii ingrozitori si e imposibil de trait cu noi. Deci trebuie sa ne ajustam reciproc. Dragostea nu este doar un tur de admiratia a fortei, ci si toleranta la slabiciune si o recunoastere a ambivalentei. Pentru a iubi si a fi iubiti trebuie sa ne permitem sa fim vulnerabili. Trebuie sa recunoastem ca avem nevoie de cineva, chiar si atunci cand acest lucru inseamna sa ignoram toate instinctele care ne spun ca trebuie sa ne aram puternici, invincibili, pentru a putea fi perceputi drept oameni puternici si a ne proteja pe noi insine.

Compatibilitatea 100% nu este o conditie prealabila
O alta problema este ca suntem de parere ca trebuie sa gasim pe cineva care este compatibil cu noi pentru a face ca relatia noastra sa functioneze – adica persoana „potrivita”. Intram pe aplicatii si raspundem la intrebari de personalitate in speranta ca vom gasi pe cineva care crede in modul nostrum de a fi si se bucura de aceleasi activitati pe care le facem. Vrem sa gasim acea potrivire perfecta. Dar si acest lucru este gresit.

Compatibilitatea este o realizare a iubirii. Nu este ceea ce avem nevoie de la inceput. Nu trebuie sa fim compatibili pentru a ne indragosti; trebuie sa lucram pentru a fi compatibili o data ce suntem indragostiti. Dar daca nu exista niciun fel de compatiblitate, cand furtuna hormonala va trece, relatia se va dovedi a fi un dezastru complet.

Niciunul dintre noi nu este perfect. Atunci de ce ar trebui sa ne asteptam ca partenerii nostri sa fie perfecti? A fi cu cineva inseamna a ne negocia imperfectiunile in fiecare zi.

Persoana potrivita fata de persoana suficient de buna
Cu toate acestea, exista vesti bune. Nu vom reusi cu totii sa gasim “persoana potrivita 100%”, dar vom reusi probabil cu totii sa gasim o persoana suficient de buna, iar acest lucru va insemna un succes.

Cum arata aceasta persoana suficient de buna? Vor fi un amestec de bune si de rele, asa cum suntem cu totii. Ii vom iubi uneori si alteori ii vom detesta. Oamenii pot parea minunati la un moment dat si apoi cu totul ingrozitori. Toti cei pe care ii iubim ne vor dezamagi intr-un fel sau altul. Dar amprenta adevaratei maturitati psihologice este capacitatea de a opri cautarea perfectiunii si de a accepta realitatea ca suntem cu totii ciudati si enervanti si ca suntem la fel de dificili ca partenerii nostri. Cu nimeni nu este usor de trait. Insa mare atentie, daca partenerul care parea potrivit la inceput incepe sa ne provoace din ce in ce mai multe sentimente negative, nu trebuie sa facem compromisuri.

Sa devenim profesori buni
Pentru a avea o casatorie buna cu partenerii nostri buni, dar totusi gresiti, trebuie sa devenim profesori buni. Trebuie sa-i invatam pe partenerii nostri cum sa ne trateze si sa le aratam ce avem nevoie, fara a-i umili si a-i face sa se simta insignifianti - pentru ca nimeni nu invata nimic atunci cand e facut sa se simta prost.

Si trebuie sa devenim si noi buni elevi. Cand cineva ne spune ceva despre noi insine, care ne face sa ne simtim inconfortabil, ne simtim atacati. Acest lucru se intampla adesea pentru ca incearca sa-si transmita mesajul tipand sau facand reprosuri, ceea ce nu este modul ideal de a-si face cunoscute nemultumirile. Dar daca nu explici, nu poti fi inteles niciodata.

Asadar casniciile fericite nu sunt doar noroc pur. Ci multa munca in acceptarea imperfectiunii. Si poate este in regula daca suntem casatoriti cu oameni care nu sunt perfecti, pentru ca suntem toti oamenii imperfecti. Poate atata timp cat suntem dispusi sa incercam, toti putem fi oamenii potriviti si fericiti!