Pe numele adevarat Margaretha Geertruida Zelle, Mata Hari s-a nascut pe 7 august 1876, in Leenwarden, Friesland (Olanda). Este una dintre cele patru odrasle ale cuplului Adam Zelle - palarierul orasului - si Antje Van der Meulen.

Dupa falimentul tatalui, imbogatit prea rapid din afaceri cu petrol, sotii Zelle se despart. Ramasa orfana de mama, fata este preluata de nasul sau, care se hotaraste s-o pregateasca pentru o meserie cinstita. O trimite la Scoala Normala de Educatoare din Leyda, insa il seduce pe director si trebuie sa fie retrasa. La 17 ani, este data in grija unui unchi din Haga, unde citeste urmatorul anunt, la rubrica „Matrimoniale“: „Ofiter in permisie, cu serviciul in Indiile Olandeze, doreste cunostinta tanara in vederea casatoriei“. Nu este o propunere serioasa. Este doar o gluma, pusa la cale de prietenul unui ofiter, pe nume MacLeod, care se apropie de 40 de ani. Totusi, dornica sa se marite, se arunca in bratele acestui scotian de vita veche, chel, dur, zgarcit, dar brav, si nu se lasa pana nu-l convinge s-o ia de nevasta.

La acea vreme, virtuoasa, Margaretha se simte neglijata. Ramane insarcinata si naste un baiat, pe 30 ianuarie 1897, caruia ii pune numele Norman John. Cei trei MacLeod pornesc spre Indiile Olandeze, unde mai vine pe lume Jeanne Louise. Neintelegerile din cuplu se agraveaza, dupa ce copiii sunt otraviti. Fetita este salvata ca prin minune, insa decesul baiatului nu poate fi evitat. Autorul crimei nu va fi niciodata depistat.

Ofiterul ii reproseaza nevestei cele intamplate, desi ea nu are nici o vina. Pusa la zid pe nedrept si cu nervii la pamant, dupa nenorocirea prin care a trecut, se imbolnaveste de febra tifoida. Ofiterul demisioneaza si se retrag impreuna intr-un satuc. Certurile conjugale nu contenesc nici dupa ce Margaretha se insanatoseste. Sotii MacLeod se intorc in Olanda si se despart.

In 1903, Margaretha porneste spre Paris. Merge din atelier in atelier pentru a convinge pictorii sa le pozeze pe bani. Desi este apetisanta - nu o frumusete exceptionala - artistii o gasesc necorespunzatoare. Are parul negru, ochii negri si indrazneti, tenul masliniu, corp zvelt, dar umeri si solduri largi, brate si picioare plinute. Ii place sa fie diferita, sa fie in centrul atentiei, sa treaca drept extravaganta si sa faca scandal. O salveaza talentul de a pune in valoare o anatomie mediocra prin dans. Toata viata invata sa-si ascunda defectele. Pe scena va aparea mereu cu doua cochilii de metal pe post de sutien, din cauza sanilor flasci.

Reuseste pana la urma sa pozeze pentru cativa pictori din Paris, dar obtine sume modeste. Revine in Olanda, insa nici aici nu-si gaseste de lucru. In 1904, se intoarce in capitala Frantei. Se angajeaza la un proprietar de scoala de echitatie, care intuieste ca are chemare pentru dans. Acesta o impinge sa-si faca debutul in salonul doamnei Kireevski. Isi dezveleste trupul si socheaza asistenta, in timp ce danseaza si flutura „voalurile acoperinde si cazande“. Istoricii sunt convinsi ca poate fi recunoscuta drept inventatoarea strip-tease-ului.

Guimet o lanseaza ca dansatoare, pe 13 martie 1905, cu ocazia unui spectacol pe care il sustine la Muzeul de Arta Orientala. Reprezentatia este precedata de o conferinta despre dansurile vedice. Margaretha sustine ca a invatat secrete brahmanice de la cele mai faimoase „preotese“ ale Indiei. Pretinde ca interpreteaza dansuri hinduse si javaneze, dar in realitate nu cunoaste riturile vedice. Spectacolul este o impostura. Din fericire, nu se afla orientalisti in sala. Parisul ii cade la picioare. Desi n-o va idolatriza niciodata ca pe Sarah Bernhardt sau Isadora Duncan, publicul este fascinat de costumatiile novatoare - cu un simplu voal in jurul taliei. Dansatoarea isi dozeaza bijuteriile si voalurile in functie de spectatori.

Pentru a capata statutul de „expert orientalist“ ii trebuia si un nume asiatic. Isi spune Mata Hari, insa nu stie ca este un apelativ malaiezian, nu hindus. „Mata“ inseamna ochi, iar „Hari“, zi, in traducere libera, „Ochiul zilei“.