Relatii & Sex -> Dragoste cu termen de valabilitate

Dragoste cu termen de valabilitate

Publicat: 14.12.2011

dragoste, cat dureaza dragostea, cat dureaza indragostirea, povesti de dragoste

Etichete:

Vorbeam cu o foarte buna amica de pe forum despre ce am scris in articolul precedent, Intre patima si iubire si mi-a spus ca, din ce vede in jur, nu prea exista pasiune la nesfarsit, ci atasament. I-am raspuns ca acele feluri de dragoste nesfarsita nu se vad, pentru ca sunt iubiri patimase pe care nimic si nimeni nu le poate ostoi vreodata. Poate doar moartea, insa nici atunci nu e sigur ca totul s-a sfirsit, din moment ce nu stim ca totul se termina acolo.
Dar, apropos de termene limita, date de expirare si perioade de valabilitate...
In ultimii ani, oamenii de stiinta au tot dat-o cu stangu`n dreptu`: ca nu am fi programati genetic pentru monogamie, ca iubirea tine numai trei ani, ca dragostea si pasiunea se "dilueaza" si totul devine monotonie, si obisnuita, si comoditate... si tot asa mai departe.
In aceste conditii, ma intreb, firesc zic eu: Ce rost mai are sa ne indragostim daca totul are un termen de valabiliate?!
Asocierea conceptului de data de expirare langa sentimentele noastre este, din punctul meu de vedere, daca nu doar nociva, ci hilara si paradoxala. Ne juram credinta si iubire vesnica in fata altarului sau intre cearsafuri mototolite ca apoi sa ni se aduca aminte ca nimic nu tine o vesnicie, ca nimic nu se pierde, ci "totul se transforma".
Nu, zau?! Voi vorbiti serios!? Am vazut amoruri patimase transformate in ura de moarte asa cum am intalnit oameni care se iubesc de o viata, la fel ca in prima zi, cu aceleasi focuri de artificii si atingeri ce duc la electrocutari. Ce concluzie as putea trage din asta?!

In urma calculelor, pacientul a fost declarat mort apriori
Dupa umila mea parere, ar trebui mai intai descoperita formula chimica a iubirii pentru a-i putea prevedea evolutia sau involutia. Ar trebui sa transformam toata realitatea inconjuratorare, tot stimulii, toti oamenii si toate simtamintele in elemente chimice sau materii fizice si musai ar trebui gasite formule complicate care sa poata prevedea ce se va intampla.
Atentie, ce s-ar putea, nu ce se va intampla cu siguranta! Se baga careva?!
Sunt tare curioasa cum ar arata o asemenea formula. Probabil ceva extrapolat de la: el + ea = dragoste. El + ea + soacra=balamuc. Tocuri inalte + picioare frumoase=inimi frante. Radical din ochi alunecosi si inima zbrudalnica + foc sub piele = cataclism sexual. El + ea + amanta + copii = divort cosinus pensie alimentara, logaritm partaj...
Sa fim serioase, unele lucruri nu pot fi masurate, oricat si-ar dori unii oameni sa puna masura si taxe pe toate.

Deadline pentru iubire
Orice ar spune psihologii, zau ca nu ai cum sa ii poruncesti inimii cand sa bata mai tare si cand sa fie linista: "Auzi, draguto, bati prea repede! Nu e cazul sa o iei asa de tare pe aratura!"...
"Autocontroluuuul", aud o voce tipandu-mi in cap. Cred ca e ratiunea mea. Iar vorbeste neintrebata! O sa o bag in seama si o sa ii raspund de data acesta, desi iubirea si ratiunea nu prea au multe de impartit.
Da, autocontrolul e bun, insa ce este previzibil in dragoste? Le dai peste degete sentimentelor? Iti pui la colt pe coji de nuci sufletul pentru ca nu a fost cuminte?!
Nu stiu cum sunteti voi, insa daca mie mi s-ar spune ca dragostea mea va muri fix peste "x" ani, "y" zile si "z" ore, m-ar apuca disperarea! Mi-as pierde absolut orice bucurie de a trai!
Daca totul e calculabil, daca totul are un termen de garantie, la ce bun sa ma mai leg la cap, ca oricum iubirea-mi o sa se strice si-mi va imbacsi sufletul cu mirosul cadavrului ei? Si daca in existenta noastra am facut greseala sa iubim de mai multe ori? Ne vom tarai iubirile defuncte in buzunarele inimii, sperand sa se transforme si ele in altceva, dupa aceeasi lege imuabila a fizicii?

Curaj, gaina, ca maine te tai!
Ciudati mai suntem noi, oamenii! Spunem o data "dragostea invinge totul" si apoi venim, diabolic, si completam "mai putin timpul". Chestia asta suna ca un banc prost de genul: "Doctorul mi-a spus ca mai traiesc inca 100 de ani, insa pentru asta trebuie sa apuc ziua de maine si zau ca nu am nici o sansa!".
De ce trebuie sa bagatelizam, sa cuantificam si sa catalogam totul?
De ce trebuie sa ne punem fraie inimii pentru ca, oricum, zic ei, iubirea nu va tine o vesnicie?
Daca ar fi asa, nu am fi niste biete pasari inchise in voliere largi, care nu se vor putea niciodata avanta in vazduhuri pentru ca zborul ne va fi frant de plasa unei zile fatidice in care sentimentele isi vor fi depasit termenul de valabilitate?!

Aditivi pentru dragoste
Imi pot doar imagina, intr-un mod foarte haios, ce nebunie ar fi daca iubirea ar avea un termen de garantie. De indata ce acest fapt ar fi confirmat, un milion de companii ar arunca pe piata tot felul de aditivi si E-uri menite sa prelungeasca durata de viata a unei biete dragoste. Si indferent de pret, toti ne-am imbulzi ca pe vremuri la randurile la portocale in preajma Craciunului, cu frica-n san sa nu ramanem cu buza umflata si cu iubirile-n cosciuge...

Stiti ceva? Nu dau doi bani pe studiile care imi pun stampile si etichete pe suflet!
Nu vreau sa traiesc sub amenintarea unei date de expirare. Refuz sa dau cuiva dreptul de a-mi cataloga inima si simtamintele dupa obscure experimente demonstratoare ca nimic nu poate fi nobil, patimas si durabil. Ca totul este sortit esecului. Ca intreaga omenire se minte de la inceputurile sale. Pentru ca daca si iubirea expira, atunci chiar nu mai avem nici un rost pe lumea asta!
Text: Diana (ma puteti urmari si pe facebook)