Intr-o seara, un barbat a aparut in fata mea; asa mi-a venit ideea acestui articol. Si asta pentru ca numita "muza" era un barbat slabut, un pic trecut de prima tinerete, cu picioarele cracanate, cu parul soios (dar soios la moda, vreau sa zic, cu freza aia care se face cu ceara si care nu se desface decat cu foarfecele), cu geaca scurta si stramta ce-mi amintea de epoca de aur a rock-ului comercial (in genul tipilor de la "Europe" sau "The Scorpions"), cu blugii pleznind pe la glezne si cu turul pantalonilor la genunchi, din cauza ca e extrem de trendy sa para ca ai avut diaree si te-ai scapat pe tine de ti-ai umplut pantalonii...

Sa ne intelegem, nu sunt o pudica, nu ma dau in laturi de la experimente vestimentare, nu ma deranjeaza un decolteu adevarat la o femeie si nici un blug mulat pe corp la un barbat. Dar ceea ce mi se prezinta acum drept fiind ultima moda ma deranjeaza profund. Estetic vorbind. Pentru ca, din cate m-am prins eu pana la aceasta varsta, felul in care ne alegem hainele se datoreaza, in mare, unuia din urmatoarele doua motive: unu - sa ne placa de noi insine si doi - sa atragem privirile (dupa caz) sexului opus si/sau reprezentantilor de acelasi sex.

Oaia si alte animale de turma
De cate ori vad un barbat cu pantalonii bine lasati sub fund, ma duce gandul la igiena chilotilor mai mult sau mai putin expusi si, mai profund, la ce vrea baiatul cu pricina sa-mi transmita. Ca si-i da jos usor? Vad si eu, ca daca urca in goana niste scari, pantalonii i-au ajuns deja la genunchi. Ca nu are nimic de ascuns? Mda, dar in cazul acesta, de ce as mai fi curioasa sa depun un efort? Si daca mai are ceva sub boxeri?

Cu toata bunavointa, moda asta cu pantaloni jumatate salvari-jumatate colanti ma scoate din minti, as putea chiar sa pun problema intr-un mod mai acut si sa zic ca ma ingretoseaza. Parca preferam bermudele alea oribile care scoateau toate tipurile de ciolane la plimbare, in cele mai nepotrivite momente. In vreme ce baietii din vremea bermudelor si a slapilor asezonati mi-i portretizam extrem de lipsiti de imaginatie in pat, pe astia, cu jumate de chiloti la vedere, mi-i imaginezi extrem de murdari. Si lenesi, daca ma gandesc mai bine. Sa vedem, ce-ar putea sa-mi zica (in minte, ca doar n-or avea curajul sa si verbalizeze chestia...): "Draguta, ca sa nu pierdem timpul, iata ce ofer: am bani, dar nu cine stie ce - gradul de uzura al chilotilor mei stau marturie - nu sunt conservator, nu dau doi bani pe ce zice mama (ca doar nu crezi ca se bucura cand ma vede asa), nu m-am gandit niciodata daca arat bine sau nu, dar merg inainte cu trendul, ma integrez". O oaie, zic...

O gazela depasita de situatie
La fel ma duce gandul, la feminin de data asta, la moda cu colantii (sau jegeri). Fetele ii poarta fara nimic pe deasupra, cu tot cu celulita din dotare si sunculitele care, saracele, se flendura in voie prin oras. Uneori vin asezonati, mai misto, cu o centura lata, adaugata, atentie!, chiar pe linia maxima a intinderii sezutului - cu ce scop, inca nu m-am prins si marturisesc ca nici nu am indraznit sa intreb. Pe de o parte, fetele economisesc energie, ca nu de multe ori am auzit comentarii tampite pe la baieti ca "una" arata mai bine dezbracata decat imbracata. Pai chiar, ce ne mai complicam, daca reusim sa scoatem si un sfarc in evidenta (un sfarc am zis, nu un decolteu!), pe bune ca am ars cateva etape.
In alta ordine de idei, mi se pare ca gazela amintita se potriveste de minune cu oaia masculina anterioara, deci, vorba mamei mele, macar s-au gasit unul pe celalalt si nu strica doua casnicii.

Ursoaica unisex
Cand o fata tunsa extrem de punk (breton scurt-scurt, perciuni lipsa, tample rase si chica elaborata pe spate), fara cercei, cu niste straturi de haine de culori incerte, cu salvari din cel mai ieftin plastic si o traista decolorata si descusuta pe umar se suie pe un scuter murdar si plin de praf, lasand in urma ei o dara de miros de transpiratie, eu ma gandesc la bunica.

Pentru ca ea, croitoreasa de meserie, o adevarata doamna, zicea ca o femeie trebuie musai sa aiba in garderoba macar o rochie neagra, simpla, daca nu-i permite conformatia sa imbrace una tip furou (culmea elegantei la timp de seara). Le si vad pe amintitele specimene incercand sa intre intr-o rochie (nu le banuiesc nici macar de tentativa de a purta sutien, darmite...).

La inceput, cand am luat seama la genul de fata-sac mai inainte mentionat, chiar mi-am pus problema, in gand, de ce s-ar apropia un mascul de ea (in scopul imperecherii). N-am gasit raspunsul, dar m-am mai deschis la minte de atunci si am inceput sa iau in considerare faptul ca acest tip de femeie, umbland tot timpul impreuna cu altele similare, pot sa fie bisexuale. Ceea ce mi-a lamurit oarecum nedumerirea, dar nu ma impiedica, in continuare, sa stramb din nas (si la propriu si la figurat) cand le vad taindu-mi calea.

Tigresa si tigrul
De departe, preferatii mei. Aranjati, imbracati la moda (ceea ce s-ar numi stil "smart-chic"), cu haine de firma si parfumuri pe masura, reprezentatii acestei categorii din jungla imi trezeau, la inceput, respectul. Erau, cum ar veni, gura de aer binevenita in cocina pe care o intalneam la tot pasul. Asta pana cand am inceput sa aud ce spun si, mai grav, sa vad detaliile. Caci, oricat ne modernizam, scapam de prejudecati, de traditii si de mai stiu eu ce, limitele unei minime educatii tot nu se pot eluda (vorbesc, desigur, din punctul meu de vedere). Caci mandrele (si extrem de prezentabilele) exemplare amintite (si ele bine imperecheate intre ele) se indeletnicesc in viata de zi cu zi cu chestii care-mi repugna. De exemplu: isi trag nasul cu putere, isi pun geaca/geanta/caciula/fularul pe jos (in autobuz, metrou, bar, etc.), se descalta absolut peste tot (la biblioteca, la film, la restaurant), nu se spala pe maine inainte de masa, isi intind rujul pe buze cu degetul (da, cu degetul!), vorbesc cu gura plina si mai stiu eu ce...

Daca ar fi sa fiu sincera si nu invidioasa (sic!) as recunoaste doza lor de sexualitate afisata, siguranta cu care se manifesta, demonstrand ce si cum vor, si as incerca sa fiu ca ei, ca sa am o viata cat mai activa (inca un sic!). Dar nu, eu ma incapatanez sa raman conservatoare si... bine imbracata, ca sa fiu sigura ca transmit macar mesajul ca pot primi un barbat intr-un pat curat...