Românii încearcă să evite discuțiile despre moarte, deoarece spre deosebire de strămoșii noștri o consideră sinonimă automat cu pierderea, suferința și absența.
Din nefericire, moartea a devenit o problemă de zi cu zi, care atunci când ne gândim la costuri aduce frisoane suplimentare.

Când un deces al unei persoane dragi apare de multe ori pe neașteptate și rudele trebuie să  înfrunte această situație, existența unor firme care să asigure servicii funerare non stop devine extrem de utilă.

Utilitatea unor servicii de pompe funebre prompte
Trebuie să recunoaștem că atunci când un membru din familie decedează, după ce trece primul șoc al durerii, apar întrebările: “Unde va fi depus trupul acestuia?” “Care va fi prețul unei înmormântări sau incinerări decente?”

Costurile unui astfel de proces, care presupune niște etape strict delimitate, pot să fie relativ mari. Ele diferă în funcție de firma de pompe funebre care le oferă și de natura prestărilor solicitate de către client.

Diferențe importante sunt date atât de prețul sicriului ales, de dotările pe care acesta le are,  dar și de serviciile de nișă, inclusiv de posibilitatea depunerii într-o capelă proprie a companiei de pompe funebre a trupului decedatului.

Înhumare sau cremare?
O mare controversă există în România cu privire la înmormântare versus cremare, având în vedere că locuitorii țării noastre sunt în mare majoritate creștini ortodocși.

Deși în ultima vreme se constată o deschidere mai mare a unor persoane pentru varianta incinerării, biserica noastră ortodoxă merge în continuare pe ideea că  întoarcerea în pământ prin efectuarea unui ritual de înmormântare este singurul admisibil.

Nici la catolici până în anul 1966, când Papa Paul al VI-lea a permis oficierea ceremoniilor de incinerare, cremarea nu a fost bine văzută, fiind considerată mai degrabă o practică perversă ce trebuie blamată.

Ideea este că ar trebui să se respecte cu strictețe dorințele decedatului, iar dacă el dorește încă din timpul vieții ca la momentul Marii Treceri să fie incinerat, atunci cei apropiați ar trebui să îi împlinească voia.

În schimb, dacă familia alege varianta incinerării strict pentru că totalul costurile este ceva mai redus decât în cazul unei înmormântări clasice, s-ar putea ca ulterior, rudele să aibă mustrări de conștiință, iar faptul că totul s-a desfășurat mai repede și cu un efort financiar mai mic, s-ar putea să nu  îi ajute prea mult. Deci nu merită să ia o astfel de decizie controversată.

Tendința incinerării defuncților totuși se va extinde în deceniile următoare. În primul rând datorită suprapopulării cimitirelor și pentru faptul că oamenii sunt mai deschiși în prezent cu privire la acest mod de trecere prin foc în lumea de dincolo.

Pentru aceia cărora perspectiva unei cremări post-mortem le provoacă încă fiori reci pe șira spinării, trebuie spus că acum există firme care oferă servicii funerare non stop pentru pensionari, unde nu este nevoie decât de talonul de pensie, totul desfășurând civilizat și, cel mai important, în mod absolut gratuit.

Servicii funerare total gratuite pentru pensionari, costurile fiind acoperite de stat
Evident, dacă se dorește ceva mai mult decât ceea ce se oferă în suma virată de către stat la decesul unei persoane pensionare ca ajutor de înmormântare, familia poate să plătească diferența.

Ajutorul bănesc din partea statului român este un lucru bun, având în vedere că în alte țări ale lumii familiile care nu au suficiente resurse bănești pentru a face față unei slujbe funerare, ajung chiar la a-și amaneta anumite bunuri în scopul acoperirii cheltuielilor de înmormântare propriu-zise.

Oricum după tot procesul de înmormântare sau cremare urmează și costurile suplimentare, constând în cheltuieli cu pietrele de mormânt, parastasuri, pomeni. Concluzia? Nu este chiar foarte ieftin să mori, după cum nu este foarte ieftin nici să trăiești!

A apela la o firmă de pompe funebre care vine în ajutorul clienților cu pachete ce se pot personaliza după necesitățile fiecărui caz în parte, unele fiind chiar gratuite, nu poate fi decât o soluție bună, menită ca să mai aline puțin din durerea pricinuită de pierderea cuiva drag.