Povesti -> Obiceiuri de sarbatori

Cred ca animalele de la mine din curte sunt dotate cu o inteligenta superioara (asta e normal, doar sunt ale mele!) aproape extraterestra.
Altfel nu pot sa imi explic cum de fiecare sarbatoare mare (Paste, Craciun, si asa mai departe) se gandesc ei sa ne faca cate un pocinog care se termina, inevitabil, cu o baie in grup.
De Craciun, la 8 dimineata, ne-a trezit un miros de vidanja care s-a revarsat peste noi in casa. Nu era decat Bandi, care avusese ideea sa cada intr-o cocina de porci.
Scularea, mers la dus, dat jos pijamaua, luat motanul, bagat sub dus cu el.
Restul tine de filmele de groaza- ne-a explicat el pe limba lui ca suntem niste nenorociti. Ca pisicile NU se spala asa. Ca nu avem inima. Ca vine el cu baietii din cartier si ne arata noua. Sau ne va omori in somn. Ce, nu stim ca el descinde din tigru? A si vanat in tinerete, inca stie sa ucida. Daca cu amenintari nu a mers (ba a mers, ca am tras de zgarieturi si muscaturi o luna dupa, iar din pijamaua aia nici acum nu a iesit complet mirosul!) a trecut la spovedanie si la rugaminti. El nu va mai manca in viata lui friptura uitata pe masa. Nici laptele. Nici nu va incerca sa mai deschida frigiderul. Porumbei?! Ce sunt aia?! Sunt prietenii lui cei mai buni. Si nici pe mine nu ma mai zgarie. Fa-le Doamne sa se opreasca din spalat/samponat/limpezit si jur ca ma duc la manastire!

De Paste, am avut cainii de spalat. Ca am spalat masina in curte si ei erau prin zona sa ma ajute(e voie pe bancheta? nu e voie pe bancheta. Da’ in portbagaj e voie? nici in portbagaj nu e voie. Da’ pe bancheta? nu e voie pe bancheta. Da’ putem sa roadem patura? Nu, fara patura! Macar covorasele?! Nici pe alea!) si s-au tavalit de ciuda prin namoale. In loc de caini, aveam 2 corcituri de porci mistreti cu 1) viezure (Fredi) si 2) capra (Tasha).
Cine a zis ca ecosistemul si biodiversitatea luncii Dunarii nu sunt protejate?!
Am luat intai animala mare (Tasha) - adica, 30 de kile de caine si le-am bagat in cada. Intai, cele 30 de kile tremuratoare au trebuit inmuiate. Nu, sapunul nu e de mancare, desi pare apetisant! Nici nu ne spanzuram cu dusul, desi e destul de solid!
Dupa inmuiere, animala’ s-a ascuns intr-un colt de cada. Ea s-a spalat, ajunge, nu intelege ce vrem de la viata ei de caine amarat! S-0 samponam, aia vrem, ca nu iese jegul ancestral doar cu dusul!
Cainele numarul 2 priveste filozofic totul. El e Barbat, are alte conceptii de viata, Barbatii-caini nu se spala. Ei doar demoleaza gradina, sapa si fug dupa soareci.
...