Se apropie luna decembrie cu pasi din ce in ce mai repezi si daca nu faci parte dintre norocosii care si-au planificat programul pentru aceasta luna inca din luna august, atunci presupun ca esti in aceeasi stare de agitatie si neliniste ca si mine. Ce pregatiri vom face de sarbatori? Ce cadouri vom lua? Vom cumpara carti online de Craciun pentru a le oferi in dar?
Ce rude si prieteni vom ferici cu prezenta noastra si cati ne vor renega pentru ca nu vom reusi sa ajungem si pe la ei? Cui vom trimite felicitari, SMS-uri cu urari de bine? Unde mergem de Revelion? Ce ne va aduce Mosul? Si mai ales: Avem bani pentru toate astea?

Mie inca mi se pare devreme sa ma agit atat, insa in ultima vreme ma simt oarecum atacata si ma cam roade constiinta si simtul datoriei: Cum? Nu stii unde mergi de Revelion?  M-a intrebat socata nasa mea, care merge la Marriot, lucru pe care si l-a programat din octombrie. Cum? Nu ai facut inca lista si comanda de cadouri? Ma intreaba o colega, una fitoasa de altfel, care déjà a achizitionat cadouri “simbolice” (adica niste chestii ieftine si de prost gust) si  le-a ascuns in dulap la birou, sa nu le vada cei de acasa mai devreme decat trebuie.  Televizorul, ziarele, spam-urile primite pe mail, Internetul, toate vuiesc pe tema celei mai frumoase luni din an. (Ma intreb daca li s-ar mai parea oamenilor asa frumoasa daca ar stii ca nu primesc nimic de sarbatori). 

E prima luna de iarna, oameni buni! IARNA! Adica, ger, frig, zloata, ceata, intuneric de la ora patru jumate dupa amiaza, facturi mari la caldura, pijamale groase care pe mine ma scot din sarite, picioare inghetate (ale mele oricum sunt inghetate si vara, dar iarna poti sa congelezi carne pe picioarele mele). Insa toti au asteptari mari de la aceasta luna. Cand spui decembrie, spui: cadouri, brad, Craciun in familie, Mos Craciun, porc proaspat taiat, cozonaci, beteala, globulete, reni, sanie, filme siropoase genul “Ba exista!”, prime de Craciun, concediu la munte, Revelion,. Parca si sentimentele sunt mai puternice in perioada asta. Sotul si-aduce aminte ca are o sotie si o scoate la restaurant de Revelion, desi in restul anului o ignora total. Copii sunt mai cuminti, ca sa vina Mosul si la ei, dar imediat ce au primit cadourile se transforma in niste mici dracusori care ti se urca in cap. Iubita e mai dragastoasa cu iubitul, tot pe motiv de Mos Craciun. Iubitul e si el fericit, ca primeste mai mult sex decat de obicei, deci isi ignora amanta, care se consoleaza cu un cadou in lipsa dragutului intors in cuibul conjugal. Toti se iubesc, toti se apreciaza, au zambete tampe pe fata si se imbratiseaza pe acorduri de colind remixat pe ritmuri de R&B.

M-am tot gandit cum sa fac sa nu raman de caruta si sa nu fiu considerata vreun Grinch al Craciunului, asa ca mi-am facut un plan de bataie. Iata cum se poate supravietui lunii cadourilor:

1 – Fa-ti o estimare a bugetului pe care esti dispusa sa il pui la bataie in aceasta luna. Fii realista, nu te intinde mai mult decat iti permiti, mai ales ca nu e bine sa intri in noul an cu datorii.
 
2 – Pune-ti site-urile de pe care poti comanda cadouri online in favorite. Strange toate pliantele cu oferte speciale de sarbatori. Rezerva-ti timp intr-o zi si scrie pe hartie persoanele cui vrei sa ii faci cadouri, apoi apuca-te si rasfoieste. Vei economisi si timp si nervi, evitand aglomeratia din magazine, oboseala de a alerga dintr-un magazin in altul. In acest fel, cadourile iti vor fi livrate acasa, fara dureri de cap, gata ambulate pentru a fi puse sub brad.

3 – Cumpara un brat de felicitari si trimite-le celor dragi cu care nu te vei putea intalni anul asta. Sunt mai personale si impresioneaza fata de SMS-uri sau felicitari online, pentru ca arata ca ai depus timp si te-ai gandit la cel caruia i-ai scris cele cateva randuri.

4 –Stabileste-ti o zi pentru curatenia generala de sarbatori. Incercuieste-o in calendar, te ajuta sa te pregatesti psihic pentru ziua respectiva. In plus, mobilizeaza-i si pe cei ai casei, dandu-le sarcini precise cu ce au de facut.

5 – Stabileste impreuna cu sotul/iubitul pe cine veti vizita, in ce zile si ce scuza veti inventa sa scapati mai repede, daca atmosfera se va dovedi plictisitoare sau neplacuta.

6 – In ce priveste meniul pentru masa de sarbatori, fa-ti lista cu ce vrei sa pregatesti, noteaza-ti ingredientele si…spor la cumparaturi. Alege un hypermarket, ca sa le poti lua pe toate dintr-un singur loc. Nu uita de ornamentele tematice pentru aranjarea mesei: servetele, fata de masa, lumanari festive, precum si de ornamentele pentru brad.

7 – Pregatirea mesei propriu-zise se poate programa, in functie de complexitate, de la o saptamana inainte de eveniment, stabilindu-ti clar pe zile,ce si cand vei prepara.

8 – Rezerva-ti ziua in care vei impodobi bradul. Trebuie sa fie un moment in care nu esti stresata ca se ard sarmalele in cuptor si mai ales, nu intre doua reprize de dat cu aspiratorul. Asta nu te va ajuta deloc sa intri in atmosfera.

9 -  Incearca sa nu te prinda Ajunul bagata pana la gat in bucatarie. Lasa-ti pentru aceasta zi doar pregatirea fripturii, fierberea sarmalelor si pregatirea ciorbitei. Seara trebuie sa fie totul gata, iar tie sa nu iti mai ramana alta grija decat cum sa faci sa pui cadourile sub brad fara sa te vada ai casei, sa te imbraci in tol festiv (neaparat cu ceva rosu pe tine), sa atarni vascul la vedere, intr-un loc pe unde va trece el, sa primesti colindatori si sa te delectezi cu o cana de vin fiert cu scortisoara.

10. Daca nu te-ai gandit pana acum ce vei face de Revelion, e momentul sa o faci. Deja esti in intarziere, mai ales daca vrei sa pleci undeva anul asta si sa nu mai stai acasa, ca anul trecut. In functie de timp, bani si dispozitie, stabiliti locatia si faceti rezervarea.

11. Dupa ce ai stabilit locatia unde iti vei petrece noaptea dintre ani, e timpul sa te gandesti si la tinuta. Daca e un loc mai select, vei avea nevoie de o tinuta de efect. Daca vei sta acasa sau la vreun prieten, pretentiile incep sa scada.

Cam asta ar fi. Totul se asezoneaza cu multa buna dispozitie, multa speranta si zambete din belsug. Va doresc sarbatori fericite!
Un articol de  Simona Voinea