Povesti -> Ninsoare

Ninsoare

Publicat: 07.02.2015

A inceput sa ninga. Ninge peste sufletul meu. In casa e cald, cateii dorm. Eu scriu. Dar in mintea si in sufletul meu, ninge ca afara, la fel de turbat, la fel de vijelios. Insa la fel de frumos. Am iesit in ninsoare. In picioarele goale si aproape dezbracata. Am simtit ninsoarea pe talpi, in par, pe fata. Am ridicat mainiile catre cer. Vantul mi-a biciuit fata, fulgii mi s-au topit pe buze. Au gust bun. Gust de rece. De perfect. De poveste. De alb imaculat care acopera toate mizeriile, tot griul care s-a insinuat perfid in vietile noastre, transformandu-ne in adulti. In mintea mea ninsoarea are gust de mere coapte. De placinta cu bostan. De nuci si de placinta cu branza sarata. De portocala impartita in trei - jumatate mie, cate un sfert parintilor mei. Ninsoarea are gust de copilarie. De "fazan" jucat pe intuneric, sub plapuma, alaturi de parintii mei, incotosmanati pentru ca nu era caldura. Ninsoarea are gust de teme facute la lumina lampii - nu pentru ca nu am fi avut electricitate, ci pentru ca se facea economie de curent...
Ninsoarea are gust de sanius la 12 noaptea, cand mama a trebuit sa isi tina promisiunea - indiferent de ora, de indata ce terminam de invatat tabla inmultirii, mergem sa ne dam cu sania!
Ninsoarea are gust de joc. De soufflé de ciocolata dupa o bulgareala cu prietenii la varsta maturitatii. Ninsoarea miroase a puiut prostut de maidanez ud si inghetat, fugit si pierdut in viscol si recuperat tarziu, intr-o noapte de cosmar alb. Ninsoarea miroase a trup tanar si a suflet chinuit. Ninsoarea e o tarfa basarabeanca in calduri, mostre de minciuni si cai troieni. Troieniti. Ninsoarea e intelepciune. Venita mult prea tarziu.
Ninsoarea are gust de prima sarutare, langa o biserica, intr-un parc al unui orasel de provincie. Ninsoarea are gust de prima tigara fumata pe cand am chiulit de la o ora de Filozofie. Ninsoarea are gust de mers la plimbare cu fusta mini pe un viscol cumplit. Ninsoarea are gust de lacrimi. De colind si de basme la gura-sobei. De bucurie. De dezamagiri. De tradare. De iubire. De o ultima imbratisare, intr-o ultima intalnire care nu a avut loc niciodata, la plecarea unui tren.
Ninsoarea are gust de viata.
- Vrei sa te intorci in timp, Diana?
- Nu! Vreau doar sa ninga...
Afara ninge. Si eu am lalele galbene in vaza.

Nota