Barbatii nu inteleg femeile. Se fac bancuri pe tema asta. Cum ca nimeni nu le poate intelege pe femei... decat alte femei. Pai e normal sa nu ne intelegeti, pentru ca nu faceti nici un efort. Iar femeile s-au saturat sa fie doar ele cele care „va inteleg”. Care trebuie, de fiecare data, sa faca un pas inapoi.

Si la un moment dat, exact cand voi credeti ca e totul cum trebuie, va parasesc. Si voi nu intelegeti de ce. Din simplu motiv ca pentru voi totul era perfect; pentru ca nu bagati niciodata de seama ce se intampla in jurul vostru, cu atat mai putin cu femeia de langa voi. Veniti acasa, aruncati pantofii pe unde va vine, sosetele pe lustra, hainele pe unde vi se arata ca trebuie sa va dezbracati, cheile le abandonati (ca apoi sa le cautati 3 ceasuri cerand ajutor) va duceti si faceti dus si dupa voi baia arata ca dupa uraganul Katrina. Mancati si lasati farfuria pe unde va vine. Nu o puneti niciodata in chiuveta cu putina apa in ea. Este greu. Cand va rugam sa reparati ceva in casa, spuneti „in 5 minute” si alea 5 minute pot deveni lejer 5 ani.

Un bec poate sa stea ars de cand se naste primul vostru copil si pana intra ala micul la facultate. Pentru cei mai multi dintre voi, casa in care traiti se curata singura, vasele si hainele se aduna, spala si reapar ca prin magie in dulapuri, pe umerase si in sertare, arajate frumos. Mancarea creste in frigider. Gratarele si piesele de mobilier se cara si monteaza singure. Copiii cresc singuri, cateii se hranesc si se scot la plimbare singuri. Vocea femeii de langa voi este zgomot de fond. Nu tineti minte aniversarile, dar tineti minte ce jucator a marcat un „gol fenomenal” in nu stiu ce minut al nu stiu carui meci de acum o eternitate.

Mergeti la brat cu femeia voastra superba si vi se scurg ochii dupa parasute. Nu va place ca ea sa fie machiata, ii spuneti ca o preferati „naturala”, dar baliti cand vedeti o don`soara fatala care si-ar putea razui machiajul de pe fata cu o rindea. Unii dintre voi nu stiu nici ce culoare au ochii femeii cu care au impartit viata decenii. Nu stiti care e desertul ei preferat, care ii sunt florile favorite. Pentru ca oricum nu prea ii aduceti flori. Flori ii aduceti de obicei numai cand faceti o tampenie mai mare decat voi. Ea stie insa intotdeauna si ce o sa ii cereti peste 5 minute doar uitindu-se la voi, fara sa deschideti gura.

Plecati in delegatii, la pescuit sau la curve si cand veniti nici nu observati ca peretii casei nu mai sunt albi, ci nuanta vaniliei. Si negri daca ar fi, cei mai multi nici nu ar baga de seama. Nu vedeti ca au aparut piese de mobilier in casa, ca femeia de langa voi nu mai e roscata, ci blonda sau bruna. Unii dintre voi nici nu stiu nici ce varsta au copiii lor sau in ce clasa sunt. Cum o cheama pe invatatoare sau pe diriginta lor. Nici ce isi doresc de Craciun sau ce pasiuni au, Pentru voi toate sunt detalii fara importanta. Filmul pe care vrea sa il vada ea este intotdeauna mai putin important decat meciul sau emisiunea despre masini care se da in reluare si pe care ati vazut-o deja de zece ori.

Daca voi ati racit, primiti imediat ceai, medicamente, supa. Cand ea este bolnava, se indoapa cu analgezice si duce boala pe picioare. Nimeni nu o oblojeste, pentru ca voi nici nu ati observat ca are febra si arata ca un zombie cand da cu aspiratorul ala care va enerveaza teribil, ca nu auziti televizorul dat la maxim in timp ce va jucati pe calculator.

Si cand femeii de langa voi ii ajunge, cand a obosit sa nu i se mai acorde atentie si sa fie tratata ca un nimeni, dispare. Nu o sa bagati de seama ca nu mai e decat atunci cand nu veti mai avea chiloti curati, mancare gatita, cand toata casa va arata ca o cocina si nimeni nu va aduce o bere rece cand o cereti.
Si atunci va veti intreba „De ce m-a parasit? Ca totul era perfect!” Da. Era perfect pentru voi. Pentru ea era un iad.

Nota: Draga barbatule care citesti aceste randuri, daca te recunosti in cele de mai sus, sa nu te miri daca intr-o buna zi te vei trezi singur. Pentru ca asa sunt femeile, nu le intelege nimeni. Doar tine minte un lucru: femeia nu s-a nascut ca sa iti faca tie viata usoara. Ci sa fie partenera ta de viata, cu tot ce inseamna asta. Inclusiv sa duci si tu gunoiul, ca nu iti cade brebenelul in tomberon.
Text: Diana Maria (ma puteti urmari si pe facebook)