Societate -> Pretentii indescifrabile si de neinteles

Pretentii indescifrabile si de neinteles

Publicat: 26.05.2008

cursa zilnica dupa bani efecte sociale femei masini credite

Parca am facut un salt prea mare si prea brusc de la lipsa unei sanse de supravietuire la excesiv de mult. De ce oare eu cred ca o mana intinsa atrage un furt a intregii persoane?! Nemultumiti desi avem totul, alergam sa prindem si mostenirea vecinului pentru ca tine de cald, iar daca arde... suntem si mai fericiti. Nu mai procream pentru ca nu ne permitem inca o bona, pe cand saracii, parinti ai nostri, care nici nu au cunoscut macar notiunea de baby-sitter... Avansam prea brusc pe o scara mult prea inalta pentru limita la care ne poate suporta universul.

Plangem trecutul pentru ca nu ne oferea nimic si plangem si ziua de azi ca nu avem destul. Ne creste valoarea sau pretentiile noastre isi cauta resurse la fiecare colt?! Avem cosmaruri zi si noapte pentru creditul prea mare facut, dar nu am stiut sa ne multumim cu un imprumut care sa ne ofere numai un acoperis. Trebuia sa fim in pas cu moda si trebuiau bani si pentru mobila si ultimul tip de BMW!
Telefonul si-a pierdut de mult functia, sta asezat in buzunar ca un travestit cand in aparat foto, cand in camera video, cutitul s-a transformat in robot de bucatarie, iar masina straina a devenit un "rau necesar". Ne-am agatat de Europa ca boala de om sanatos, ca doar ne sta bine membri... dar nu avem in cap niciun proiect, nu facem mai nimic pentru statutul de cetateni UE...

Ieri ne boiam chipurile cu ''Farmec'' si ne spalam cu sapun ''Lux'' adus "de la pachet"; si oglinzi existau si atunci, dar astazi cristalul din casele noastre se sparge daca nu priveste ''Dior''. Aparem pe sticla si plangem pe saracul copilas al nostru care are nevoie urgenta de operatie in strainatate, dar nu am uitat cand am plecat de acasa la oras sa ne pictam parul rebel in albastru si ne prefacem ca inelele mari, de aur, care stau pe fiecare deget de la maini sunt de tinichea.

Ieri s-a scurs stiu, apartine de trecut, dar oameni suntem si azi; tehnologie avansata, am inteles dar... roboti cu inima nu am intalnit.
Niciodata nu este indeajuns ce ne ofera un "azi" oricat de plin..... si trebuie sa tinem pasul cu cel de langa noi ...si totul se invarte pe o roata a unei mori de vant...

Un articol de Corina Sava

Nota

(5 / 5)

Noteaza

Posteaza pe:

Comenteaza Print

Posteaza Comentariu

Comentarii adaugate: 1.

Nume

Email(nu va fi vizibil)

Comentariul tau

Comentarii postate (1)

ana - 24/06/2008

stau si ma gandesc ca acum cativa ani castigam de 10 ori mai putin sima gandeam, ca, Doamne, daca as castiga suma x as fi cea mai fericita! acum, castig mai mult decat am visat, si probabil ca salariul meu va creste in viitorul apropiat! dar ce folos? cand....mi se pare ca tot nu-i de ajuns? cateodata sunt de parere ca cei care se multumesc cu ceea ce au, cu ceea ce sunt, sunt mult mai fericiti decat mine, care intotdeauna, vreau mai mult!

Adauga un comentariu pentru acest articol.
Vezi toate comentariile