Povesti -> Complicatii, complicatii...

Urmare din Ghid de complicare a situatiilor simple

Acum, cand calc perdele, stau si ma gandesc daca nu era mai simplu daca stateam la etajul zece. Atunci nu as fi avut nevoie de perdele la geamuri, pentru simplul motiv ca nu as mai fi fost timorata ca se uita cineva la mine cand ma plimb prin casa in tinuta lejera.
As fi avut si priveliste frumoasa. De la etajul zece se vede tot dealul impadurit . Da, era bine daca stateam la etajul zece.
Cine Dumnezeu bocane asa tare la ora asta? Ia sa ma uit pe vizor...A, e vecinu' de la 7. Iar nu merge liftul ! Chiar nu inteleg de ce mai bate in usa, ca doar nu o sa-nceapa liftul sa mearga de frica sa nu-i strice asta usa. Ce nasol trebuie sa fie sa urci atatea etaje cu o gramada de plase. Daca avea pe langa toate bagajele si un carucior cu un bebelus care urla de oboseala si de foame? Daca era si nevasta-sa cu el si incepea si ea sa-i faca capul calendar? Nici nu vreau sa ma gandesc!
Ce ti-e si cu liftul asta! Nu merge exact cand ai mai mare nevoie de el.
Ce bine ca stau la parter!
Am terminat de calcat perdelele! In sfarsit!Ma duc sa fac un dus.

Nu-mi place oglinda mea din baie. Este foarte mare si ma obliga sa ma uit la mine. Niciodata nu-mi place ce vad si intru in depresie. Oglinda asta e vinovata pentru toate. Din cauza ei cumpar o gramada de produse care (sper!) sa ma faca sa-mi schimbe parerea despre imaginea mea. Sampon cu “ulei pretios de macadamia”(nici nu stiam ce-i aia!) care da stralucire parului, balsam “fortifiant cu formula energizanta”, gel de dus care “diminueaza vergeturile si reda supletea pielii”, lotiune de corp care “sculpteaza “corpul si ii da fermitate si “bronz natural”,crema de maini care “destinde pielea si previne uscarea”, fond te ten “ce da luminozitate”, rimel care “da volum genelor de pana la 100 de ori”... O gramada de tuburi, tubulete, sticlute, cutiute care ocupa inutil spatiu in baia mea, pentru ca mai niciodata nu sunt multumita de rezultate (niciuna nu da rezultate dupa prima utilizare, asa cum sunt laudate in reclame!) si nu le mai folosesc.
Tot oglinda asta se incapataneaza sa-mi arate sprancenele nepensate, cosul din barba (care chiar nu trebuia sa apara acum!), parul alb si colaceii de grasime de pe abdomen. Mereu incerc sa evit sa ma uit in oglinda cand intru in baie. Mi-e frica de ea.

Stropii de apa imi cad pe fata si pe corp si pentru un moment simt ca duc cu ei spre scurgere, toata oboseala si toate gandurile. Ma simt mai usoara. Parca plutesc. Sunt molesita de caldura apei. As sta asa pana maine, dar trebuie sa revin la realitate, sa ma spal repede si sa ies. Am scapat de ochiul necrutator al oglinzii. E aburita si nu-mi mai arata nimic din ceea ce nu vreau sa vad , asa ca profit de situatie, ma infasor in halat si ies repede din baie. Chiar mi-e frica de oglinda asta!
Mama, e opt seara! Ce-o fi cu iubi si cu copila de nu mai vin?

“Alo! Pe unde sunteti? ...Si mai stati mult?...Da, am terminat curatenia cat de cat. Era bine daca erai si tu acasa sa ma ajuti un pic....Nu-ti scot ochii!...Stiu ca nu te-ai dus acolo degeaba!...Hai sa nu ne certam, vrei?...Bine!”
Cine m-a pus sa-l sun? Acum m-am enervat!
“Da!...Nu m-am suparat. Sunt foarte obosita. Am muncit ca un sclav...Stiu ca nu m-a pus nimeni...De mancare? Nu stiu! Nu am facut nimic. Ma gandeam sa comandam ceva...Nu stiu ce. Da si tu o idee!...Nu, nu sunt suparata!...Va astept!”

Un articol de Aida Maria