Islamul a luat nastere in Arabia secolului al VII-lea, avandu-l ca fondator pe profetul Mahomed sau Muhammad. In secolele urmatoare, islamul s-a raspandit si in Balcani, Africa si Asia, motivul principal constituindu-l doctrina islamica care este o religie deschisa tuturor. Persoana care doreste sa se converteasca la Islam trebuie doar sa recite o declaratie de credinta, iar aceasta nu trebuie confirmata de autoritati religioase. In zilele noastre peste 1 miliard de oameni sunt convertiti la islam iar tara cu cea mai mare populatie musulmana este Indonezia.

Islamul este o doctrina monoteista stricta care se bazeaza pe credinta intr-un singur Dumnezeu atotputernic (Allah) care a creat lumea, deosebindu-se de crestinism prin ideea ca Allah nu poate avea fii sau fiice.

Revelatiile trimise de Dumnezeu lui Mahomed au fost pastrate in cartea sfanta a musulmanilor numita Coran. Mahomed nu a scris nimic personal, el fiind dupa toate probabilitatile istorice nestiutor de carte. Coranul (citire) a fost alcatuit in anul 650, pe timpul domniei lui Osman, al treilea urmas al lui Mahomed folosindu-se de insemnarile profetului care se presupune ca i-au fost dictate acestuia de arhanghelul Gabriel (Djebrail). Coranul este impartit in o suta paisprezece capitole sau "sure" in care se preaslaveste puterea lui Allah si care nu este nimeni altul decat Dumnezeu, cel care a creat lumea si pamantul.

Cuvantul "islam" inseamna "supunere" si deci elementul fundamental al religiei este adorarea lui Allah si supunerea neconditionata in fata vointei acestuia.

Coranul este privit ca o continuare a cartilor anterioare: Tora evreilor si Biblia crestina. Islamul recunoaste aceste carti, insa considera ca versiunile actuale nu sunt identice cu cele originale spre deosebire de Coran, care a fost pastrat in aceeasi formula inca de pe vremea profetului.
Musulmanii nu recunosc divinitatea lui Isus si il considera pe acest un profet al lui Allah, la fel ca si Mahomed, Moise si altii, dar dintre toti Mahomed este cel mai mare.

Islamul propovaduieste si el ideea de spirit : exista spirit bun si spirit rau. In zilele de pe urma mortii vor invia si fiecare isi va primi rasplata dupa fapte: cei drepti vor merge in Rai iar cei rai vor arde in focul Gheenei. Musulmanii sustin de asemenea ideea de destin si predestinare, care este conditionata de Allah.
Prouncile si ritualurile practice includ: rugaciunea obligatorie de cinci ori pe zi efectuata la anumite ore, spalarea inainte de rugaciune, un post anual care dureaza intreaga luna a zecea numit Ramadan, pelerinajul la Mecca (orasul sfant) cel putin o data in viata si un impozit platit in folosul celor saraci.

Printre obiceiurile islamice se intalnesc multe comune cu cele ale evreilor: circumcizia, restrictia de a consuma carne de porc si alcool precum si de a reprezenta in vreun fel(desen, sculptura) imaginea lui Allah.
Prescriptiile islamice propovaduiesc razboiul sfant purtat in numele credintei numit Jihad. Coranul spune: "Timp de opt luni pe an sa se poarte razboi impotriva necredinciosilor, acestia sa fie exterminati iar averea lor luata ca prada" (Coranul 2, 168-190; 2, 212,3, 5:3, 29 etc).

Astfel musulmanii inteleg prin Jihad folosirea tuturor energiilor si resurselor pentru a urma sistemul islamic de viata, pentru a obtine favoarea lui Allah. In prima sa faza un musulman invata sa-si controleze propriile sale dorinte si intentii rele. Acest Jihad se desfasoara inauntrul fiintei si este baza Jihadului profund, adica aducerea Maruf (dreptatii) si inlaturarea Munkar (raului) din viata si din societate.

 Exista insa o parte a musulmanilor care considera Jiahdul un razboi extern. Cei care au imbratisat aceasta tendinta o argumenteaza prin texte speculative bazatepe conceptele de suicid, calvar si jihad. Coranul insa nu promoveaza sinuciderea ci conform versetelor acestuia, moartea in Jihad, savarsita in numele lui Allah, este rasplatita cu binecuvantarea eterna. Versetul pe care isi bazeaza acesti teroristi sinucigasi motivatia este : „Nu va ganditi ca cei ucisi in numele lui Allah au murit. Ei traiesc intru Allah“. Ei traiesc cu credinta ca dupa moarte vor vedea chipul lui Allah si il vor intalni pe profet iar pacatele tuturor rudelor lor vor fi iertate. Actiunile acestor teroristi golesc de continut religia in preceptele ei fundamentale : ratiunea, libertatea si democratia.

Islamul considera legea lui Moise ca fiind potrivita pentru acele timpuri, pe Isus ca pe un continuator care a completat-o, dand importanta spiritualitatii mai mult decat ritualului, iar in cele din urma legea islamica sau "sharia" este legea data de Allah pentru a servi nevoilor umanitatii in stadiile sale cele mai dezvoltate.