Cultura -> Zeita Bendis

Zeita Bendis

Publicat: 10.06.2007

Despre Zeita Bendis nu se stie decit ca era venerata de geto-daci, fara alte detalii. Talmacirea numelui ei, BEN - DIS, „Vremea jertfelor; Timp de Razboi“, conform etimologiei, ne lamureste ca era zeita razboiului la traci.

Cine este zeita Bendis
Grecii o identificau cu Artemis, sora lui Apollon, zeita a vinatorii, deci tot a unei indeletniciri de razboinici. Potrivit informatiilor ramase de la autorii antici, sarbatoarea acestei divinitati se numea Bendi Deia, adica „Ziua lui Bendis“, si era celebrata in mai, care la geto-daci era luna a cincea. De la denumirea acestei sarbatori au format grecii denumirea numarului „cinci“ - pente, iar slavii numesc si astazi ziua de vineri - piatnita. Astfel, se ajunge la concluzia ca tracii, ca si alte popoare europene, plecau la razboi in luna mai, cind conditiile atmosferice permiteau actiuni militare. Alaiul zeitei Artemis era format din sase semizeite, adica zine, iar cea de-a cincea era considerata patroana a razboiului si a vinatorii. Platon scria ca sarbatoarea nocturna a tracilor, in cinstea zeitei Bendis, se mai numea si PAN - NYCHIS, adica „A Fecioarei Razboinice“, de unde in limbile europene a ramas notiunea de panica.

Bendis la geto-daci
In iconografia geto-dacica, Bendis apare cu sinii foarte mari, ceea ce inseamna ca era venerata si ca zeita a dragostei si a fertilitatii, corespunzind Venerei romane. Totusi... cum de s-a ajuns ca patroana razboiului sa ocroteasca dragostea? Simplu. Insotitoarele zeitei Artemis ii conduceau spre Paradis pe cei cazuti in lupta si ele nu puteau fi decit niste femei de o frumusete fara seaman in lume. Aceste zone geto-dacice corespund perfect cu walkyriile din mitologia germanica, purtatoarele celor alesi de Odhinn, adica eroilor cazuti in lupta, in Walhalla. Ziua lui Bendis, adica a Venerei sau a Sfintei Vineri, era aceea cind fusese ucis Zamolxis, caci, BEN-DIS inseamna „Ziua Jertfei“, ceea ce amplifica si mai mult misterul.

Nota