- E ora de plecare. Mai stai?
- Inca un pic, mai am de terminat ceva!

Imi continui treaba cu gandul la biscuitii aia cu ciocolata din sertar. Sa ma infig in ei, sa nu ma infig... Oricum, pana sa termin treaba, am terminat si biscuitii. Pe principiul nu lasa pe maine ce poti manca azi! Insa zau ca au fost buni tare!
Mi-am strans catrafusele in geanta si am trecut la verificari: cheile, la locul lor, stickul de memorie in geanta (poate da Domnul si imi vine o idee misto cand sunt acasa despre de proiectul ala nou si reusesc sa imi dau seful pe spate!). Ma duc la baie, imi perii claia de par care arata azi ca un cuib de cuci si incerc sa imi iau o fata care sa arate cat de cat uman.

Si plec. Drumul pe casa e un chin. Trec pe langa o shaormerie, pe langa un McDonalds si pe langa vreo taspe patiserii. Ca sa nu mai spun de cele 2 pizzerii puse-n ciuda in calea mea. Si magazinele de rochii si pantofi. Apropos de pantofi, m-a pus naiba azi sa ma incalt cu sandalele alea care ma ridica cu vreo 5 cm si par si eu mai de Doamne-ajuta. Neinspirata miscare, mi s-a agatat tocul intr-o gaura din trotuar si l-am rupt. Am ajuns la birou cu un picior incaltat si cu celalalt descaltat. Portarul mi-a aruncat o privire peste ochelari de parca mi-ar fi spus Asa-ti trebuie, nu vezi ca nu e de tine- ramai naibii la bascheti!.
Noroc cu Mitzi, colegul nostru de suferinta (a se intelege de birou) ca mi l-a lipit cu superglue. Tocul, nu portarul, sa ne-ntelegem!

Acum ma indrept spre casa si merg ca si cum as calca pe oua. Ma grabesc, peste doua ore  intru sa vorbesc online cu un tip. Il cheama Andrei si nu stie cate kilograme am cu adevarat, ca i-am aratat niste poze mai vechi si facute destept de o prietena- in ele arat cu 15 de kile mai supla decat in realitate si sunt cu vreo 5 ani mai tanara.

Domnul Andrei zice ca ma place. Nu-l prea cred, mai curand incearca si el apele, cu speranta ca poate gaseste o domisoara sa ii arate ce lenjerii are ea acasa, ca la el nu se poate. Oricum, pe-ale mele nu o sa i le arat vreodata! Tipul e la vreo 40 si ceva de ani si a intrat in priza, cica ca o sa ramana singur in viata dupa ce si-a experimentat calitatile de crai cu toate gasculitele din zona. Sustine ca are studii superioare, insa face niste greseli de ortografie de te doare capul! Locuieste cu maica-sa, are un venit mediu zice el (spre minuscul inclin sa cred eu), nu are nici un tel in viata, e multumit cu ce are si se crede visul oricarei femei!

In plus, e si plin de idei si e foarte hoatarat in ceea ce isi doreste. Vrea o femeie serioasa, cu un venit cel putin bunicel, supla, desteapta, frumoasa si focoasa, gospodina si care sa intoarca capetele pe strada. Normal ca o asemenea femeie i-ar da doua peste ochi si-atat!

Dar e distractiv sa discut cu el. Ma face sa ma minunez din 5 in 5 minute, nu ma plictisesc deloc! La ce are barbatul ala in cap... m-as mira daca o sa-si gaseasca perechea – desi peste vreo douazeci de ani poate are sanse sa gaseasca o mamaie care a cazut pe strada iarna si s-a lovit la bibilica!

El e chipurile inalt (v-am zis ca nu l-am vazut decat in poze si stiind ce fac eu cu ale mele, imi poti inchipui ce a facut si el!), brunet si cu ochi albastri. Si putina burta si un inceput promitator de chelie pe la tample si mai mult ca sigur ca nu numai!
In seara asta ii dau intalnire – nu ca am vreun gand, insa e musai sa rad si eu putin, sa ma mai destind.

Ajung acasa exact cand incepusem sa simt ca ma transform in cocostarc, deschid geamurile si calculatorul. Ma astepta. Da, sigur! Ii zic sa iesim – el se codeste, e in mijlocul saptamanii si dupa cum se scuza, e clar ca bugetul lui de iesit e numai pentru week-end (si-atunci sa iasa in parc cu un sendvis in buzunar, luat de-acasa). Ce perdant, imi zic eu, insa chiar am de gand sa fac mistouri azi. Cu chiu, cu vai il conving sa iesim, dupa ce il asigur de un milion de ori ca o sa platim nemteste, sau, mai bine, fac eu cinste!
Parca l-am auzit cum rasufla usurat din monitor! Si cand a auzit ca fac eu cinste, ciripea, nu alta!

Saracul de el – oi fi eu grasa, e adevarat, insa nu sunt proasta si sunt foarte realista – dar nenea asta prinde avioane din toate punctele de vedere.
Evident ca nu se ofera sa vina sa ma ia: Bai, stii, benzina e a naibii de scumpa, ne vedem acolo!.
Deci ramane sa ne vedem la locul cu pricina - o terasa aglomerata din centru, pe inserate si slab luminata este exact ceea ce-mi trebuie.

Fac un dus, mananc o punga de chipsuri in timp de ma machiez discret, ma imbrac comod, fac comanda la taxi si plec. Ma uit inainte de a iesi inca odata in oglinda. Imi reamintesc subit ca am cel putin 25 de kile de dat jos!
 
Ajung acolo. Il vad de departe stand la o masa, deja cu ochii in paispe dupa orice fusta trece – nu, nu ma cauta pe mine cu privirea, stati pe pace, pur si simplu omul era de-ala de ii ies ochii din cap (cu si fara motive vizibile) cand merge pe strada.

Ajung in fata lui si zic, convinsa ca o sa fiu transparenta pentru el:
- Buna seara, scaunul acesta e ocupat? - el nici nu isi muta privirea spre fata mea, ci ii trece razant pe langa urechea mea dreapta, ca se ridica de la o alta masa o pustoaica blonda, dragutica care de-abia isi daduse bacul – si raspunde :
- E ocupat, astept pe cineva!

Ma tin cat pot sa nu ma buseasca rasul si ma asez la o masa tocmai eliberata din spatele lui.
Chelnerul, un pustan mai rotunjor, imi zambeste sincer cu toti dintii si ma intreaba dragalas se sa imi aduca. Imi comand o felie maaaareee de tort de ciocolata cu nuci si o caffe latte in care indes 4 pliculete de zahar. Dar nu inainte de a pune telefonul pe silent. Cat imi mananc eu prajitura, individul de la masa vecina, presupusul mascul-feroce adica, ma suna de vreo 20 de ori. Dupa care se apuca sa sune pe altcineva.

- Bai, sa-ti zic ce faza! Aveam o intalnire cu una` de pe net, mai, nici prea-prea nici foarte-foarte, frumusica la fata, cam plinuta, dar are serviciu bun, castiga bine tare si zicea ca face ea cinste si n-a venit, bai, daca poti sa iti inchipuiesti!  Daaa, mai, sunt aici de aproape o ora si nu a venit, si nici nu raspunde la telefon. Mi-a tras clapa, zicea ca-mi face cinste! S-o fi razgandit, zgarcita! A trebuit sa-mi platesc singur berea – asta e, bai, o termin si ma car.
Pai cum ce o sa fac? O sa trec pe la Getuta. Daca tot am dat banii pe metrou, macar sa nu zic ca am iesit degeaba! Cum care Getuta, mai?! Aia de vinde la magazinul de sosete de la piata. Da! Aia! Ma primeste la ea la orice ora. Lasa mai, ce daca e, pe intuneric toate pisicle sunt negre! Doar nu ies cu ea in lume sa ma fac de ras! Auzi mai, dar stii care e faza cea mai tare?! A vrut sa ma agate una grasa! Da, mai, m-a intrebat daca e scaunul ocupat. Ei, nu chiar ataaat de grasa, dar destul de grasa! Da mai, dar io sunt barbat, un pic de burtica e sexy! Hai, noroc, te las, vorbim mai incolo, ca ma duc la Getuta!”

Ma stric de ras pe infundate. Omul este exact asa cum mi-am inchipuit. Standardele inalte sunt doar cerinte online, in rest nu conteaza- orice, doar ieftin, sau (si mai bine!) gratis sa fie!
Ii admir din spate pantofii prafuiti si mersul de fante oparit. E si nitel cracanat, pantalonii arata ciudat pe el si chelia se vede lucind usor si candid in crestet... cu tot iluminatul public destul de prost!

Imi mai comand o felie de tort si rad pe infundate de una singura.
Imi umplu plamanii cu mirosul de tei in floare si imi zic ca viata e frumoasa!

Si de maine, jur ca ma gandesc serios la cura de slabire! Nu, nu ca sa ii fac trogloditului ala in ciuda, mi se rupe-n pasipe de masculii ca el! Dar am vazut niste sandale superbe intr-o vitrina si chiar le vreau. Si ca sa imi stea bine cu ele trebuie sa nu mi se reverse sunculitele printre barete!

Intre noi fie vorba, o pereche de pantofi sunt intotdeauna mai motivanti decat orice barbat!!! Va jur pe rosu!
Text: Diana (ma puteti urmari si pe facebook)