Va aflati in:

Articole / Povesti

Unele lucruri nu se schimba niciodata

Publicat: 23.01.2013

articole despre femei, povesti scurte, povestiri de dragoste, dragostea dupa 20 de ani, povesti de iubire


Zborul parea ca dureza o vesnicie. Tot corpul ii tremura de emotie. Oare cum va fi? Vocea lui, fotografiile, totul ii spunea sa se linisteasca, ca el era acelasi dintotdeauna, dar... Dar trecusera, totusi, 20 de ani. O viata de om. Se privea in oglinda din toaleta avionului cu cei mai critici ochi. Isi pipai barbia, obrajii (da, nu mai erau la fel de fragezi ca altadata ), sanii sustinuti de cel mai bun si mai sexy sutien pe care il gasise.
Buclele ii nu mai erau la fel de blonde, nici ochii verzi la fel de stralucitori, insa Marta incerca sa isi faca curaj ca, la intalnirea cu dragostea vietii ei, infatisarea-i nu va fi o dezamagire prea mare. Se intoarse in profil si isi cerceta fundul. Cam mare, insa nu mai sunt o pustoaica, ar trebui sa stie asta, gandi ea cu un usor regret.
Mai era doar un sfert de ora pana la aterizare si inima-i batea nebuneste, sa ii iasa din piept. Isi retusa machiajul discret, isi indrepta tinuta, iesi si se indrepta spre locul ei.

S-a asezat apoi in scaunul confortabil si si-a legat centura la indemnul stewardesei. A privit apoi data de pe biletul de avion: 7 ianuarie 2019. Alesese aceasta data cu toata intentia. Exact cu 20 de ani in urma il vazuse ultima data pe Victor, pe acelasi aeroport. Douazeci de ani si 8 ore, ca sa fie mai exacta. Numai ca atunci ea pleca, nu venea.
A inchis ochii si a incerat sa se linisteasca... Atat cat a putut.
A urmat apoi aterizarea, imbulzeala de la iesirea in aeroport, la sosiri, unde parca tot orasul avea de asteptat rude si prieteni... Cu tamplele zvacnind, l-a vazut: Victor se indrepta spre ea, zambind larg si poznas, tinand un buchetel mic de gardenii si frezii. Avea exact acelasi zambet cu strungareata care o facuse sa se topeasca cu o vesnicie in urma o lasa fara suflare si acum.

Fara un cuvant, Victor i-a dat florile, i-a luat bagajul din maini, i-a lasat apoi valijoara jos si a luat-o in brate. A strans-o la piept si a inceput sa o sarute. Marta s-a reintors in timp, parca tot aeroportul disparuse, iar ei se sarutau iarasi, sub ninsoarea care cadea peste ei ca in povesti, tot asa cum se sarutasera intr-o seara magica din apropierea Craciunului din 1997.
Cu ochii inchisi, Marta era iar tanara, frumoasa si avea fluturasi in stomac... Ii simtea sufletul patrunzandu-i in corp...

Victor se desprinse usor din imbratisare, ii lua valiza si o apuca de mana. Se indreptara spere iesire. Victor chema un taxi, ii deschise portiera, o ajuta sa urce si dadu adresa soferului. Tot drumul ii tinu mainile intr-ale lui, strans, de parca ii era frica ca ea va fugi. Din cand in cand se furau cu privirea unul pe celalalt.

Odata ajunsi, au intrat, Victor a incuiat usa si s-a intors spre ea. Marta statea impietrita, cu tot sangele fugit din obraji. Parca nu mai avea aer...
A tras-o apoi spre dormitor, hainele au cazut in dezordine pe covor, insa nici unuia nu ii pasa.
- Nu ar trebui, spuse Victor, nu e corect,
- Nu trebuie, nu ar trebui sa facem asta... ii continua Marta gandul.
Exact cum o facuse cu o eternitate in urma. Nimic nu se schimbase.
Gura lui Victor, sarutarile lui ii rasturnau, inca o data, intreg Universul...
S-au aruncat unul asupra celuilalt, manati de o dorinta stapanita cu greu. Fara nici un cuvant, doar privindu-se ochi in ochi, si-au explorat trupurile si s-au iubit ca odinioara, fara rusine... Flamanzi unul de celalalt, avizi si hamesiti isi plimbau mainile unul pe trupul celuilalt in lumina palida care trecea printre draperii. Cand foamea de dragoste li s-a mai ostoit, Marta si-a culcat capul pe pieptul lui, sa ii asculte inima, ca pe vremuri. Mirosul pielii lui era acelasi. Victor isi plimba degetele o mangaia pe bratul drept in timp ce ea il adulmeca cum isi adulmeca un animal salbatec prada.
- Sa stii ca daca vom fi atat de prosti sa mai asteptam inca douazeci de ani sa facem asta, s-ar putea ca atunci sa nu mai fie posibil. Tehnic vorbind!, glumi Victor.
Marta a zambit usor, si-a ridicat capul, l-a privit in ochi, vesel, si l-a intrebat:

- Vrei sa iti fac clatite?!
Rasul i-a bufnit pe amandoi, ca la comanda, incontrolabil, hohotele spargand linistea confortabila.
- Nu, raspunse Victor, facem un dus si iesim in oras. Apropos, sper ca ti-ai adus o fusta mini, nu?
- Evident, nu puteam risca sa iti pierd atentia, domnule doctor, stiu ce ochi alunecosi ai! Si izbucinra iarasi intr-un ras nebun, cu inimile usurate.
... Unele lucruri nu se schimba niciodata.


Nota (3 / 5)
Noteaza

Posteaza Comentariu

Comentarii adaugate: 0. Fii prima care adauga un comentariu pentru acest articol.

Comentarii postate (0)

Povesti

Barbati care seamana cu tatii nostri

Decembrie 1999Am o senzatie de deja-vu de cate ...

Povesti

Apropos de "Sarut mina!"

Intimplare realaIn urma cu 8 ani, dupa ce sarac...

Celebs & Style

Leonardo DiCaprio s-a despartit de Erin Heatherton

Cunoscutul si apreciatul actor american Leonar...

Frumusete

Ingrediente naturale care te ajuta in regenerarea parului

In ziua de azi tot mai multe persoane se lovesc...

Frumusete

Cum ne pregatim de Pasti in vreme de criza?

In aceasta perioada este destul de greu sa ne g...

In forum despre Povesti
Newsletter elady

Mirese si Nunti

Fotografii de cununie civila in epoca digitala - schimbari din industrie

Alegerea de a lucra impreuna cu un fotograf pentru cununia civila a devenit in ultimele decenii unul dintre cele mai frumoase moduri prin care poate fi imortalizat un moment important in viata unui cuplu. Tot mai multe persoane cauta servicii de fotografie pentru cununia civila...