Despre renuntare
Publicat: 11.05.2008
Renuntam cand am obosit, cand nu mai avem nici o sansa sau cand pur si simplu nu ne mai intereseaza.
Cand am obosit? Cand am luptat prea mult, ne-am zbatut, am tras cu dintii si am ajuns intr-un punct cand ne uitam in urma si nu vedem decat efort si nici un strop de lumina. Doar stropi de sudoare.
Cand nu mai avem nici o sansa? Cand realizam ca ne luptam cu morile de vant, ca la fiecare pas pe care il facem pe pamantul tare si neprietenos al vietii nu numai ca nu ne apropiem de tinta, dar o vedem si cum fuge de noi. Fata Morgana, fata Morgana…..
Cand nu ne mai intereseaza? Ei bine, uneori apare altceva mai interesant pe drum si ne abatem de la calea initiala. Alteori, nu ne mai intereseaza pentru ca suntem prea obositi ca sa mai simtim ceva. Sau ne-am dat seama ca nu avem nici o sansa si, de voie, de nevoie, ne alegem alta tinta. Mai tangibila. Mai aproape de noi. Coboram standardele. Devenim complexati de cele mai multe ori, gandindu-ne ca n-am fost destul de buni pentru a reusi sa atingem tinta propusa. Si, tristi si deprimati, ne reorientam spre altceva, orice altceva care sa alunge gandurile negre. Oricum orice e mai bun decat nimic, decat sa ramai prabusit acolo, in tarana, in locul in care ai primit lovitura de gratie.
Uneori, dupa o renuntare vine alta... si alta... si alta... Ne simtim ca o frunza purtata de vant, care se agata din cand in cand de cate un copac, o cladire, un om... Dar vantul nemilos nu ne lasa niciodata acolo mai mult de o clipa.
Si suntem purtati de colo-colo, fara tinta, fara casa, la nesfarsit…
Alteori avem noroc. Noua preocupare se dovedeste inspirata si uitam rapid gustul umilintei suferite, al infrangerii.
Ne mai uitam in urma uneori, cu o umbra in priviri, dar suntem recunoscatori Providentei ca am reusit sa depasim momentul.
Nu mi-a placut niciodata sa renunt. Bineinteles, din orgoliu. Din principiu. Eu?! Sa renunt?! Nici-o-da-ta! Eu sunt o luptatoare! E imposibil sa nu gasesc EU o cale sa ajung la tinta. Intre timp insa, am crescut mare (sic!) si am vazut ca viata nu e asa cum ti-o imaginezi si cu atat mai putin, cum ti-o planifici.
Am invatat sa renunt. Am invatat ca a renunta nu este o rusine, ci uneori, un act de maturitate. De realism. Si atunci, am renuntat si la ultima poveste cu zane ascunsa bine sub perna. Am renuntat pentru ca... nu ma mai intereseaza.
Exista intodeauna si o alta cale!
Un articol de Simona Voinea
Cand am obosit? Cand am luptat prea mult, ne-am zbatut, am tras cu dintii si am ajuns intr-un punct cand ne uitam in urma si nu vedem decat efort si nici un strop de lumina. Doar stropi de sudoare.
Cand nu mai avem nici o sansa? Cand realizam ca ne luptam cu morile de vant, ca la fiecare pas pe care il facem pe pamantul tare si neprietenos al vietii nu numai ca nu ne apropiem de tinta, dar o vedem si cum fuge de noi. Fata Morgana, fata Morgana…..
Cand nu ne mai intereseaza? Ei bine, uneori apare altceva mai interesant pe drum si ne abatem de la calea initiala. Alteori, nu ne mai intereseaza pentru ca suntem prea obositi ca sa mai simtim ceva. Sau ne-am dat seama ca nu avem nici o sansa si, de voie, de nevoie, ne alegem alta tinta. Mai tangibila. Mai aproape de noi. Coboram standardele. Devenim complexati de cele mai multe ori, gandindu-ne ca n-am fost destul de buni pentru a reusi sa atingem tinta propusa. Si, tristi si deprimati, ne reorientam spre altceva, orice altceva care sa alunge gandurile negre. Oricum orice e mai bun decat nimic, decat sa ramai prabusit acolo, in tarana, in locul in care ai primit lovitura de gratie.
Uneori, dupa o renuntare vine alta... si alta... si alta... Ne simtim ca o frunza purtata de vant, care se agata din cand in cand de cate un copac, o cladire, un om... Dar vantul nemilos nu ne lasa niciodata acolo mai mult de o clipa.
Si suntem purtati de colo-colo, fara tinta, fara casa, la nesfarsit…
Alteori avem noroc. Noua preocupare se dovedeste inspirata si uitam rapid gustul umilintei suferite, al infrangerii.
Ne mai uitam in urma uneori, cu o umbra in priviri, dar suntem recunoscatori Providentei ca am reusit sa depasim momentul.
Nu mi-a placut niciodata sa renunt. Bineinteles, din orgoliu. Din principiu. Eu?! Sa renunt?! Nici-o-da-ta! Eu sunt o luptatoare! E imposibil sa nu gasesc EU o cale sa ajung la tinta. Intre timp insa, am crescut mare (sic!) si am vazut ca viata nu e asa cum ti-o imaginezi si cu atat mai putin, cum ti-o planifici.
Am invatat sa renunt. Am invatat ca a renunta nu este o rusine, ci uneori, un act de maturitate. De realism. Si atunci, am renuntat si la ultima poveste cu zane ascunsa bine sub perna. Am renuntat pentru ca... nu ma mai intereseaza.
Exista intodeauna si o alta cale!
Un articol de Simona Voinea
Sursa: Copyright © eLady.ro - Despre renuntare
Nota
(0 / 5)
(0 / 5)
Noteaza
Comenteaza
Print
Comentarii postate (0)
Psihologie
Cum sa incepi sa-ti traiesti viata de vis chiar acum
Chiar este posibil sa-ti traiesti viata pe care...
Psihologie
Iti doresti sa te simti mai feminina? Afla cum este posibil!
Feminitatea este un termen care a fost asociat ...
Cele mai citite
Celebs & Style
Sandra Bullock se considera binecuvantata
Sandra Bullock a glumit la Access Hollywood ca...
Articole importante
In forum despre Psihologie
Forum
Zodii
Galerie
la TV
Felicitari
Alerte
Newsletter elady
Mirese si Nunti
Urmeaza sa participi la o petrecere de logodna? Iata cateva sfaturi despre tinutele pe care le poti aborda!
Petrecerea de logodna este un eveniment extrem de special atat pentru fericitul cuplu, cat si pentru cei dragi. Cand vine vorba de codul vestimentar adecvat pentru o petrecere de logodna, o ocazie de celebrare a iubirii, acesta poate varia in functie de tema...
Frumusete - Ultimele Articole
- 5 secrete ascunse despre balsamul de buze pe care nici influencerii de beauty nu ti le-au dezvaluit
- Ce trebuie sa ai in trusa de machiaj pentru a contura un look perfect de Revelion
- Cum poti obtine aspectul perfect al obrajilor cu ajutorul chirurgiei estetice?
- Sprancene de vedeta? Afla tot ce te-ar putea interesa despre dermopigmentarea sprancenelor
- Totul despre bazele Rubber Gummy de la Pearl Nails