Va aflati in:

Articole / Societate

Obiceiuri romanesti de Sarbatori

Publicat: 20.11.2014

Obiceiuri romanesti de Sarbatori, obiceiuri de Craciun, obiceiuri de Anul Nou, jocul ursului, Jocul Brundusilor, colinde, obiceiul colindatului, obiceiuri de Craciun in Moldova, obiceiuri de Craciun in Dobrogea, obiceiuri de Craciun in Transilvania, obiceiuri de Craciun in Muntenia, obiceiuri de Craciun in Banat, obiceiuri de Craciun in Oltenia


Fiecare zona a tarii a pastrat cel putin cate un obicei stravechi pentru Sarbatorile de iarna. Fie ca este vorba despre Moldova, Maramures, Banat, Transilvania sau vechea Tara Romaneasca, sarbatorile de iarna au un farmec aparte. Si nimeni si nimic nu il poate contesta.

Semnificatiile colindatului
In anumite regiuni ale tarii, colindatul are o semnificatie deosebita. Nu inseamna un simplu tarait al soneriei, dupa care, cateva voci firave isi deruleaza obosit rolul. Pentru maramureseni, de exemplu, dar nu numai pentru ei, colindatul inseamna un adevarat ritual, respectat intocmai de generatii intregi.

Semnificatiile colindatului se pierd departe in negura vremii. Colindatul simbolizeaza in esenta, moartea vechiului an si nasterea celui nou. Si, dincolo de semnificatia religioasa, colindele pot fi considerate cu usurinta drept rituri stravechi ce amintesc de un cult al fertilitatii, dar si rituri de pregatire a feciorilor pentru viitoarea viata de familie.

Cetele de feciori se formau in vechime dupa Sfantul Andrei sau, chiar dupa Sfantul Nicolae. Ele cuprindeau un numar impar de persoane de 3, 5 sau 21 de baieti, in functie de cati se aflau in sat cu varste cuprinse intre 18-20 de ani si erau necasatoriti.

Unii dintre ei licitau pentru functia de vataf mare. Aceasta functie se nogocia, iar cel care depunea o garantie mai mare, era ales, dupa care, banii adunati, ii reveneau lui. Tot acum se aleg un vataf mic, un stegar, un casier si un colcer (care are grija de alimente) precum si un crasmar care era responsabil cu bautura.

Vataful mare alegea o gazda din sat si, daca nici unul nu stia sa cante la vreun instrument, se tocmeau lautari. Feciorii invatau colinde, faceau steagul si isi pregateau straiele de sarbatoare.

Intre Craciun si Anul Nou ceata de feciori se muta cu totul la gazda pe care au ales-o. Pe toata aceasta perioada, ei locuiau in cea mai mare camera, iar gazdele erau pentru ei, mama si tata. Barbatul supravegea disciplina cetei de feciori iar femeia avea grija de curatenia gospodariei.

Pe toata perioada colindatului feciorii nu aveau voie sa umble singuri, ci numai in ceata. De multe ori, unii dintre ei se legau fartati, o legatura cu mult mai puternica decat cea a fratilor de sange. Daca unul dintre ei incalca regula si pleca de unul singur era prins si legat de maini si de picioare, dupa care era plimbat cu sania prin tot satul. In tot acest timp, el striga: „Cina face ca mine, asa sa pateasca”!

Jocul ursului
Acest joc are radacini stravechi, venind de departe in timp, din epoca stramosilor nostri geto-daci, cunoscut fiind faptul ca, pentru ei, ursul era un animal sfant. Din alaiul ursului fac parte un urs, ursari, mosnegi, negustori, caldarari si arnauti. Ursul este confectionat din stuf sau blana de oaie care o imita pe cea a ursului.

Ursarul bate toba dupa fluier si descanta ursul care joaca dupa ritmul muzicii. Ceilalti interpreti din ceata au si ei diverse replici. Punctul culminant al jocului il constituie moartea animalului si invierea lui, dupa care jocul lua sfarsit.
In unele sate, in zilele noastre, cetele de mascati ii cuprind pe toti protagonistii colindelor de iarna, indiferent ca este vorba despre urs, capra, turca sau caiuti.

Jocul Brundusilor
In Transilvania, mai exact in Lupeni, termenul popular pentru mos este „bloj”. La fiecare joc, blojul este infatisat ca un batran al carui rol nu are cuvinte. Jocul brundusilor reprezinta un spectacol religios de tipul Vicleimului - forma pastrata in Ardeal.

Brundusii umbla pe 24 si 25 decembrie costumati in cojoace de oaie, cu blana in afara, incinsi cu o funie de care sunt legate talangi si clopote. Pe cap poarta caciuli din piele iar fata le este acoperita cu o masca din piele de miel, bogat impodobita. Parul, barba si mustatile sunt facute din canepa, iar in maini tin maciuci grele de lemn, de care sunt prinse niste tablite menite sa scoata un anumit sunet.

Din ceata de brundusi nu lipseste nici preotul satului sau, uneori, merg chiar 2-3 preoti, tinand in mana cate o cruce si strigand din cand in cand : „Oslea, Oslea”. Atunci cand se intalnesc doua cete, brundusii dau „tic” adica se lovesc cu umerii unii de altii, in semn de salut!

Indiferent care ar fi obiceiurile de sarbatori, romanii stiu sa petreaca. Asa ca, nu mai sta pe ganduri, pregateste-te de colindat, pastreaza traditiile si obiceiurile si distreaza-te copios! Ca doar e veselie, nu gluma!
Nota (5 / 5)
Noteaza

Posteaza Comentariu

Comentarii adaugate: 0. Fii prima care adauga un comentariu pentru acest articol.

Comentarii postate (0)

Societate

Femeile conduc mai prost decat barbatii? Un mit demontat!

Pentru foarte multi dintre soferii barbati, fem...

Celebs & Style

Hilary Duff si Mike Comrie divorteaza

Cantareata si actrita americana Hilary Duff di...

Casa si Gradina

3 greseli pe care sa le evitati cand alegeti o veioza

Deoarece iluminatul nu este deloc un lucru usor...

Casa si Gradina

5 trucuri pentru a petrece mai mult timp in gradina

Multe doamne isi doresc o gradina perfecta, in ...

Newsletter elady

Mirese si Nunti

Cum sa alegi salonul perfect pentru cea mai importanta zi din viata ta?

Nunta reprezinta unul dintre cele mai importante momente din viata tinerilor care decid sa-si uneasca destinele atat in fata lui Dumnezeu, cat si in fata celor dragi. Pe langa ceremonia de la Starea Civila si cea de la biserica, petrecerea este un aspect esential, de care mirii trebuie sa se preocupe cu multa atentie.