Cele mai frecvente probleme de sanatate mintala la nivel mondial sunt depresia si anxietatea.
Una din cinci persoane din tarile Uniunii Europene se confrunta cu probleme de sanatate mintala si daca nu a ajuns inca in aceasta situatie, statisticile arata ca este probabil ca dumneavoastra, personal, sau cineva apropiat s-a confruntat sau se va confrunta cu o problema de sanatate mintala. Practic, doua din trei persoane are acest gen de probleme in decursul vietii.
Dar, din pacate, adesea nu suntem pregatiti pentru a sti ce sa facem sau ce sa spunem in situatia in care avem pe cineva apropiat care se se lupta cu depresia si/sau anxietatea.

Uneori faptul ca cineva are probleme este evident, dar alteori semnele sunt foarte subtile si nu apar brusc. Potrivit Fundatiei pentru Sanatate Mintala din Marea Britanie, este mai important sa raspunzi intr-un mod sensibil cuiva care pare tulburat decat sa afli daca are sau nu un diagnostic.

De asemenea, este foarte important sa nu minimalizati in niciun fel experienta celuilalt, lucru pe care multi o fac fara sa isi dea seama. Uneori, incercand sa ofere sfaturi sau sa fie de ajutor, prietenii si familia cuiva cu probleme de sanatate mintala fac mai mult rau decat bine.

Terapeutii si psihologii ne dau sfaturi despre ceea ce nu ar trebui sa spui niciodata unui om care se confrunta cu probleme de sanatate mentala. Gasiti mai jos principalele subiecte si fraze de evitat. cu desavarsire.

1. „Dar esti o persoana tanara, inteligenta, frumoasa, descurcareata ...”
Unii oameni nu par sa aiba motive pentru a avea probleme cu depresia si/sau anxietatea. Din exterior, viata lor e de succes si pare perfecta, dar nu este deloc asa. Este important sa nu minimalizati durerea cuiva, subliniind cat de super este persoana care are probleme.
Nu le spuneti lucruri de genul „oh, sti o persoana tanara, inteligenta, frumoasa, descurcareata”, deoarece durerea nu face discriminari. Da, un copil infometat in Africa, care mananca o data la trei zile, sufera, insa la fel de mult sufera si un om care are probleme de sanatate mintatal, insa durerea este foarte diferita - dar asta nu inseamna ca durerea provocata de depresie nu conteaza.
Daca cineva sufera din cauza unei traume provocate de o relatie abuziva sau este anxios si deprimat, sa ii comparati cu cei care sunt  intr-o situatie „mult mai rea” nu ii va face sa sa simta mai bine. In schimb, retineti ca sentimentele tuturor oamenilor sunt valide, indiferent de cum par sa arate lucrurile din exterior.

2. "Am trecut  / Trec prin acelasi lucru si la mine a fost/e mult mai rau..."
Nu sunteti la un concurs de "cine sufera mai tare! Uneori ne raportam la cineva indurerat vorbind despre propriile noastre experiente si in loc sa ascultam, intoarcem subiectul discutiei catre propria persoana.   Acest lucru este daunator si  este perceput ca si cum incercati sa concurati. Chiar nu este o competitie. Uneori, cand cineva iti spune adevarul despre cum se simte, indiferent de cum il spune, apar binevoitori care incep sa isi descarce exeprientele personale, ca si cum doar ce li s-a intamplat lor conteaza pentru ca a fost /este mult mai grav. Daca aveti aceasta tendinta de a vorbi despre sine in loc sa ascultati, mai bine taceti.
Poate ca incercati sa fiti empatici spunand ca ati suferit si stiti ce e durerea, dar este mai util si chiar jignitor pentru cealalta persoana - cum nu exista unitati de masura pentru durere, nu aveti ce compara. Este de ajuns sa fiti pur si simplu alaturi de ei si sa le spuneti ca sunteti oricand disponibili pentru ei. In acest fel, ei nu simt ca va impovareaza cu sentimentele lor si stiu ca ascultati cu adevarat - nu ca va asteptati nerabdatori sa va vina randul sa vorbiti.

3. „Nu ai nimic, doar cauti atentie.”
Nu, oamenii care au probleme de sanatate mintala cauzate de depresie si/sau anxietate nu cauta atentie! Nu e nici o distractie in asta! Niciodata nu trebuie sa spuneti cuiva ca doar cauta atentie. Nu aveti cunostintele necesare ca sa ii puteti evalua si habar nu aveti despre ceea ce simt ei, asa ca nu ar trebui sa incercati niciodata sa le invalidati sentimetele. Avem multa empatie fata de bolnavii de cancer sau de oricine are o boala fizica vizibila, dar de ce nu avem aceeasi empatie fata de cineva cu o boala invizibila? Si cand spunem "invizibila", nu ne referim doar la cineva care sufera de anxietate sau depresie, ci si la alte maladii, precum fibromialgia, sindromul de oboseala cronica (neurastenie), de sindromul burnout -  lucruri care nu se vad cu ochiul liber, dar sunt probleme reale pentru persoanele care sufera de ele. Asa ca nu, nu este o incercare de cersit atentie. Da, exista unii oameni, precum narcisistii ​​si psihopatii, care pot mima probleme de sanatate mintala sau care pretind ca ar suferi de diferite boli, dar asta nu inseamna ca toti oamenii se prefac ca ar fi in suferinta pentru a atrage atentia asupra lor.

4. „O sa iti treacam este de ajuns sa faci sport"
Num sportul nu nu rezolva totul. Oamenii spun adesea: „doar fa sport!”. Stim ca exercitiile fizice sunt de mare ajutor pentru ca oamenii sa se simta mai bine, pentru ca prin sport se produc endorfine. Dar sa va intrebam ceva: ati facut exercitii fizice ori de cate ori v-ati simtit bine? E clar ca nu. Cand cineva trece printr-un episod depresiv nu are vointa, simte ca nu merita sa faca exercitii fizice si nici nu cauta sa obtina beneficii prin sport. Sau simt ca si daca fac exercitii, situatia nu se va imbunatati. Pentru ca simt ca lucrurile au degenerat prea mult si sportul nu este de ajuns.

5. „Taci si indura!”
Este mai usor spus decat facut. S-ar putea sa nu va exprimati atat de contondent, dar cuvintele pentru „taci si indura” nu vor fi niciodata utile. In viata noastra de zi cu zi nu ne putem folosi mintile pentru a face ca tot raul sa dispara, altfel toata lumea ar fi si sanatoasa, si supla, si fericita. Si, se pot face o multime de afirmatii, cum ar fi „Sunt inteligent, sunt eficient, sunt productiv”, dar toate sunt inutile pentru ca oamenii au povesti de viata profunde , depozitele lor emotionael. Deci, oricat de mult am dori sa indura si sa trecem peste toate neatinsi, acest lucru nu se va intampla, pentru ca nu suntem creaturi rationale ci pentru ca vietile tuturor sunt conduse de emotii.
Oricine incearca mereu sa reziste si sa continue lucrurile, in cele din urma se va prabusi.
Este o prostie sa spui cuiva ca daca vor gandi pozitiv lucrurile vor fi roz, pentru ca exista o multime de lucruri in vietile noastre care nu sunt pozitive. Si asta nu inseamna sa fii negativ, ci inseamna sa fii nerealist. Daca nu putem invinge ccancerul fara tratament ci doar prin gandire pozitiva, de e credeti cadepresia este diferita?

6. „Dar nu pare sa sa suferi de nimic”.
Aparentele pot fi extrem de inselatoare. Nu ne-am astepta ca un prieten sau un membru al familiei sa ii spuna unei persoane care confrunta cu probleme de sanatate mintala cauzate de depresie sau burnout, dar se intampla. Unii oameni nu sunt empatici, asa ca asteapta "dovada" bolii cuiva. Uneori va fi clar ca cineva se lupta cu probleme de sanatate mintala, pentru se va vedea prin modul in care se imbraca sau chiar prin limbaj corporal, prin modul in care stau sau merg. Dar la altii nu este atat de evident.
De exemplu, oamenii pot spune uneori „nu pare sa suferi de nimic”, deoarece persoana bolnava inca se chinuieste si depune efort pentru a pastra aparentele. In mod esential, cerandu-le sa va demonstreze ca sunt bolnavi, le cereti sa inlature singurul lucru care, poate, ii mai mentine pe linia de plutire.
Nu ar trebui sa va asteptati ca o persoana care sufera de bulburari de anxietate sau depresie sa fie ru tot timpul. Ar trebui sa fiti langa ei si cand sunt pe o traiectorie ascendenta, si cand se prabusesc. Dovedirea bolilor este o prostie. Nu cereti unei persoane sa va dovedeasca ca are cancer. Nu cereti unei persoane sa-va arate analizele de sange care sa va dovedeasca ca sunt blonave. Asadar de ce cereti dovezi ale bolilor mintale?

7. „Imi e mila de tine /  Imi pare atat de rau pentru tine.”
Persoanele care se lupta cu tulburari mintale nu au nevoie de mila. Este important sa nu tratati persoanele respective ca  pe niste victima si sa intelegeti ca inca sunt prietenii si rudele voatre - dar care trec printr-o perioada grea.
Atunci cand o persoana se lupta cu ganduri de sinucidere, cu episoare de anxietate, cu depresia sau ceva de acest gen, motivul pentru acea persoana este inca in viata este pentru ca inca incearca sa caute ajutor, cere ajutor. Acesti oameni inca traiesc pentru ca exista o parte din ei care inca se lupta - partea razboinica dintre ei. Asa ca nu sunt victime. Asa ca fiti foarte atenti ce spuneti.

8. „O sa ajungi in iad / Ti-ai pierdut credinta”.
Declansarea sentimentului de vinovatie si acuzatiile nu functioneaza la depresivi. In unele comunitati religioase, sanatatea mintala nu este nici pe departe inteleasa. Mai ales cand vine vorba de depresie si sinucidere. De fapt, in multe religii csa iti iei propria viata inseamna ca te duci in iad. Iar unii oameni spun asta depresivilor si celor cu ganduri sinucigase ca sa ii sperie, crezand ca asa pot opri pe cineva sa isi puna capat zilelor. Altii sustin ca depresia este lipsa credintei si ca depresivii sunt oameni care nu mai cred in Dumnezeu, ceea ce este o alta prostie. Insusi faptul ca se lupta este o dovada ca inca mai au credinta si speranta.
Din pacate, prin aceste afirmatii se spera ca aceasta frica de damnare vesnica va opri pe cineva sa-si ia propria viata. Dar ganditi-va prin ce trece un om religos care ajunge sa se gandeasca sa isi ia propria viata, ce durere trebuie sa ii fi cuprins sufletul ca sa riste sa ajunga in iad. Asadar aveti grija cum va exprimati. Spuneti-le ca Dumnezeu este bun si ii va ajuta. Nicidecum nu ii impovarati cu alte dureri! Au deja destule.

9. „Viata este frumoasa!  / Zambeste”.
Cand spui aceste lucruri le spui practic ca durerea lor nu conteaza. Nu merita asta. Merita sa le acordati intelegerea voastra in schimb. Cineva care se lupta cu tulburari mintale, indiferent de motiv, este inca capabil sa fie fericit. Dar lucrurile care par sa aduca bucurie tuturor nu mai au acelasi impact asupra lor. Poate ca vad prin falsele masti sociale. Nu aveti de unde sa stiti pentru ce trece.
Nu este util sa le spunem lucruri precum „fii fericit”, deoarece ei se traduiesc din greu pentru a intelege punctul de vedere al celorlalti si ei, cei care sunt bolnavi, merita acelasi lucru in schimb.
Asa ca nu le spuneti ca sunt nerecunoscatori, pentru ca ei deja incearca sa fie recunoscatori. Se spune ca depresia este ca si cum ai privi viata printr-un obiectiv negru. Majoritatea dintre noi tinde sa poarte ochelari roz  atunci cand nu suntem depresivi, ceea ce ne face mai optimisti. Si nu, depresivii nu sunt pesimisti. Studiile chiar au aratat ca atunci cand suntem depresivi, tindem sa fim mult mai realisti.
Depresia nu inseamna ca privim lumea inr-un mod extrem de negativ, ci ca privim lumea intr-un mod mult mai realist. Si uneori realismul este trist, dezamagitor, terifiant, lipsit de speranta.

10. „Cum ai ajuns in aceasta situatie?”
Nu-i invinovatiti. Nimeni nu vrea sa sufere, nimeni nu vrea sa fie depresiv, nimeni nu vrea sa fie bolnav. De ce vreti sa ii pedepsiti pe oameni pentru ceea ce simt acum. Si nu spuneti lucruri de genul „Esti o persoana inteligenta, cum de ai ajus intr-o situatie de genul asta?” Sau "Cum te-ai impotmolit in oameni toxici?" Sau "Cum de ai ajunf sa suferi de depresie/anxietate?"
Acest lucru este ca si cum ai spune "Cum indraznesti sa te simti asa?!"
Dupa cum am spus, durerea nu discrimineaza cine ii sunt victimele. Nu ar trebui sa pedepsiti oamenii pentru modul in care se simt, deoarece pana cand nu veti voi insiva aceleasi lucruri, habar nu aveti cum este.

11. „Termina!  /  Iesi odata din starea asta”.
Nu mai dictati altora cum trebuie sa se simta. Cu totii suntem oameni si poate fi frustrant sa nu intelegem cu adevarat  ce se intampla cu persoanele dragi. Acest lucru ii poate face uneori pe oameni sa spuna, pur si simplu, "Iesi din starea astal” atunci cand rabdarea lor se termina. A cere cineva sa se desprinda de prpria persoana si de propriile sentimente in momentul prezent pentru ca nu ne convine noua e un lucru neomenos, egoist.  Daca voi nu mai suportati doar sa vedeti persoana draga asa, cum puteti sa credeti ca ei, cei care sufera cel mai mult, nu si-ar dori sa scape?
In schimb, ceea ce puteti face care sa fie de ajutor este sa le spuneti ca exista optiuni pentru ca ei sa se simta mai bine si sa ajunga iar in momentul in care unde isi pot prelua controlul asupra vietilor si a viitorului lor.
Dam este normal sa nu puteti intelege tot ceea ce s-a intamplat, tot ce a condus la starea de fapt si nici nu trebuie sa intelegeti. Dar puteti sa-i intrebati „Cum as putea sa te sprinin?”
Raspunsul ar putea fi la fel de simplu ca sa stati impeuna la o ceasca de ceai sau sa ascultati cateva minute ceea ce au de spus, daca au de spus. Foarte important, nu incercati sa ii presati sa vorbeasca daca nu se simt in stare. Si in niciun caz nu va dati cu parerea.

Oricat de bine intentionat sunteti, nu oferiti solutii decat daca vi se solicita. Trebuie sa fiti foarte constienti ca solutiile propuse poate nu sunt cele mai bune pentru cineva care se lupta cu probleme de sanatate mintala. Da, sa dati sfaturi va face sa va simtiti bine, sa credeti ca sunteti de mare ajutor,, dar adevarul este altul.  Cel mai bun lucru, cea mai mare dovada ca va pasa este sa oferiti ajutor cand vi se cere, sa oferiti un umar, un punct de sprijin. Atat.