Autor: dr. Angela Lanfranchi
Membru al Colegiului Medicilor Chirurgi din SUA
Studiile din ultimii 10 ani care arata ca exista o mica asociere sau nici o asociere dintre avort si cancerul mamar au atat de multe falsuri, incat l-au facut pe dr. Edward Furton, etician cunoscut de la Centrul National Catolic de Bioetica, sa scrie articolul „Coruperea stiintei prin ideologie”,
In 2004. Dr. Furton a denuntat „nedorinta oamenilor de stiinta de a vorbi public impotriva falsurilor din cercetare, aduse in fata de cei care neaga legatura dintre avort si cancerul mamar”.
De exemplu, in 2004, revista britanica Lancet, publica un studiu de sinteza semnat de Valerie Beral et al. a 52 de studii despre avort si cancerul mamar.20 intr-o meta-analiza, sunt reanalizate de obicei datele studiilor existente pentru a se arata tendinta generala. Rezultatele pot fi falsificate prin includerea de studii ce nu se bazeaza pe o metodologie stiintifica temeinica si prin
ignorarea studiilor ce contrazic rezultatele dorite de cercetatori. in mod inexplicabil, datele din peste o jumatate din studiile selectate de catre Beral (28 din 52) nici macar nu au fost publicate in revistele academice de specialitate. Beral a exclus de asemenea 15 studii publicate si recenzate in reviste de specialitate – ale caror concluzii sprijineau legatura dintre avort si cancerul mamar – din motive nestiintifice, nefondate (adica principalul investigator nu a fost gasit, probabil din cauza decesului sau sau din cauza retragerii sale din domeniu din ultimii 20 de ani). Zece din cele 15 studii excluse aratau o asociere importanta din punct de vedere statistic dintre avort si cancerul mamar. Luate impreuna, studiile excluse aratau un risc crescut de cancer mamar dupa avort de aproape 80%. in afara de aceasta, Beral includea trei studii ce contineau falsuri metodologice majore, inclusiv unul care clasifica incorect 60.000 de femei in randul celor care nu ar fi facut avorturi, cand statisticile guvernamentale aratau contrariul.
O alta eroare al studiului lui Beral, obisnuita in cazul studiilor care nu gasesc vreo legatura intre avort si cancerul mamar, este desconsiderarea datelor din studii retrospective din motive de „erorii determinate de respondenti” (cand respondentul nu-si mai aminteste exact momentul evenimentului). Presupunerea lor era ca femeile cu cancer mamar, cand sunt intervievate despre istoricul lor de avort redau si relateaza cu o exactitate mai mare avorturile prin care au trecut decat cele fara cancer mamar. „Eroarea determinata de respondenti” a fost analizata de cateva ori
si s-a dovedit a fi inexistenta”.
O a treia eroare facuta de Beral et al., a fost sa foloseasca un grup de comparatie inadecvat. De exemplu, ei compara femeile care au avortat o sarcina cu femeile care nu au fost niciodata insarcinate. Cea mai valabila comparatie ar fi fost compararea unor femei care au avortat cu un grup de femei insarcinate care au dus sarcina la capat. in momentul in care o femeie devine insarcinata (chiar inainte de implantare), nivelul sau de estrogen incepe sa creasca, facand sa creasca si numarul lobulilor de Tip 1 si Tip 2. Prin urmare, o femeie in aceasta situatie este complet diferita din punct de vedere fiziologic de o femeie care nu a fost niciodata insarcinata.
Doua studii publicate in 1999 au aratat ca riscul cancerului mamar crestea de peste doua ori atunci cand sarcina se sfarsea inainte de 32 de saptamani prin avort provocat, pierdere tardiva de sarcina sau nastere prematura.
Un studiu efectuat de catre Karin Michels et al., publicat in aprilie 2007 in Archives of Internal Medicine, citat de The New York Times si alte publicatii, afirma precum ca „Nu exista vreo legatura intre cancerul mamar si avort.”.
Acest studiu a inceput cu examinarea a peste 100.000 de femei cu varste intre 29 si 46 ani si intervievarea lor la fiecare doi ani despre avorturi, pierderi de sarcina si noi diagnostice de cancer mamar. Nedescoperirea nici unei asocieri importante din punct de vedere statistic intre cancerul mamar si avort dovedeste ca cercetatorii au facut cel putin 5 erori grave, detaliate recent in literatura medicala.26 in special evidenta a fost stergerea din rezultatul general a unei rubrici importante, cea a avorturilor spontane. Numai acest fals a redus cresterea riscului raportat de la un procent important de aproape 10% la unul nesemnificativ de 1%. La fel de surprinzator a fost ca autorii sa omita complet mentionarea unui alt studiu fundamental de cercetare a legaturii dintre avort si cancerul mamar, avand in vedere ca unul din co-autorii sai a fost chiar Karin Michaels. Este vorba de studiul din 1995, facut pe femei din Grecia, care arata o crestere importanta, din punct de vedere statistic, de 51%, a riscului cancerului mamar. Referitor la aceasta crestere, s-a afirmat in mod specific ca rezultatele nu s-au bazat pe „eroarea determinata de respondenti”. Dar, in ultimul sau studiu, Michels s-a bazat totusi pe ipoteza discreditata a „erorii determinate de respondenti” si mentionarea studiului sau anterior ar fi contrazis aceasta afirmatie.
Vezi si:
Avortul si cancerul la san
Sarcina intrerupta si riscul cancerului mamar
Ideologia avortului sigur

Material furnizat de Asociatia Provita Media
Tradus si distribuit de Asociatia Provita Media, str. Leonida nr.27, Sector 2, Bucuresti,
www.provita.ro, provitamedia-@-gmail.com
Copyright © 2007, Conferinta Episcopilor Catolici din Statele Unite, Washington, D.C.