Vi s-a intamplat sa aveti impresia ca cei din jur nu trateaza cu seriozitate problemele dumneavostra de sanatate? Va preocupa aceste probleme mai mult decat pe ceilalti si nu-l credeti pe medicul care v-a consultat atunci cand va spune ca nu aveti de ce sa va ingrijorati? Daca raspunsul la aceste intrebari este afirmativ, atunci suferiti de ipohondrie.

Ipohondria: Definitie
ipohondríe ~i f. Stare patologică caracterizată printr-o teamă exagerată şi obsesivă de boli. [G.-D. ipohondriei; Sil. -hon-dri-e] /<fr. hypocondrie
ipohondrii, s.f. Stare psihică morbidă, caracterizată prin nelinişte continuă, teamă şi preocupare obsesivă de starea sănătăţii proprii; idee fixă a cuiva care crede că suferă de o boală pe care în realitate nu o are. [Var.: ipocondríe s.f.] – Din fr. hypocondrie.

Ipohondria: Cum se manifesta
Hipocondria, denumita popular ipohondrie, se manifesta prin preocuparea excesiva pentru propria sanatate si teama obsesiva de a fi bolnav. Sindromul este foarte raspandit si poate aparea la orice varsta, cu precadere la adulti si poate dura mai multi ani. Pentru un astfel de bolnav orice disconfort capata proportii catastrofale. Spre exemplu, daca un om normal trece cu vederea o simpla durere de cap, pentru un ipohondru aceasta devine cauza unei caderi psihice. Starea psihica a unei persoane cu ipohondrie trebuie privita in profunzime, pentru ca aceasta chiar are probleme de sanatate, dar nu din punct de vedere fizic, ci psihic.

Ipohondria: Bolnavul inchipuit
Persoanele cu ipohondrie sunt ingrijorate in mod special de anumite sisteme de organe (digestiv, cardiac). Evaluarea medicala completa si asigurarea facuta de medicul specialist ca totul este in ordine nu elimina temerile bolnavului. Daca acestea sunt totusi eliminate, peste cateva zile, apar temeri legate de alt organ. Aceste preocupari excesive pentru sanatate sunt observate de cei din jur. Daca initial simptomele sunt tratate cu seriozitate, la un moment dat anturajul cedeaza si reactioneaza cu indiferenta, crezand ca persoana in cauza face din tantar armasar, sau cu nervozitate. Aceste manifestari ale celorlati ii dau persoanei cu ipohondrie un sentiment suplimentar de vulnerabilitate, considerand ca, atunci cand va avea nevoie intr-adevar de ajutor, acestia nu il vor mai crede. Persoanele cu ipohondrie consulta mai multi medici, in speranta ca macar unul dintre acestia sa-i confirme presupusele afectiuni. Relatia dintre medic si un astfel de pacient se poate deteriora rapid, ambii devenind frustrati sau chiar furiosi. Uneori, anumite persoane se pot preface ca sunt bolnave in scopul obtinerii anumitor beneficii, cum ar fi o atentie sporita din partea familiei, colegilor de serviciu, prietenilor sau eliberarea de anumite sarcini. insa ipohondria nu are nimic in comun cu prefacatoria, pentru ca in cazul primeia, pesoana chiar crede ca boala sa este reala.

Ipohondria: Tratament
Ipohondria apare, in general, in urma parcurgerii unei perioade de stres sau a confruntarii cu un eveniment stresant. Tratamentul unei persoane ipohondre este destul de dificil. Aceasta si pentru ca, de obicei, boala este depistata atunci cand este deja intr-o faza avansata, faza in care bolnavul se confrunta cu anxietatea. Bolnavii au nevoie de ajutor specializat. insa aici intervine dificultatea, deoarece pacientiilor le e greu sa recunoasca faptul ca problema lor este de natura psihica. Cu toate ca apeleaza in exces la serviciile medicale, consultul unul psiholog sau medic psihiatru nu li se pare necesar sau este privit cu reticenta. in general, anxietatea este tratata sau
diminuata prin administrarea unor medicamente anxiolitice sau chiar antidepresive, insa cel mai important pas in tratarea bolii il constituie depistarea conflictelor emotionale care au dus la declansarea starii de panica. Aceasta se poate trata in cadrul unor sedinte psihoterapeutice. S-a constatat ca tratamentul are efect mai ales in fazele incipiente ale bolii.
Cu ajutorul psihoterapiei persoana cu ipohondrie descopera calea de a se cunoaste, de a se intelege, de a intra in conformitate cu sine. Relatia terapeut-pacient duce treptat la capatarea increderii in sine a pacientului si la vindecare.

Un articol de Mariana Dobrica