„Eu nu fac covid, am un sistem imunitar bun (teribil, exceptional) pentru ca am grija de mine“ Poate ati auzit oameni facand aceasta afirmatie, poate asa credea si presedintele Trump inainte sa fie luat in spital pentru tratament.

Dar hai sa vedem, ce face sistemul imunitar pentru noi? Cum functioneaza el?
Poate va amintiti de la anatomie ca in sangele nostru se gasesc globule rosii si globule albe, numite si leucocite. Acestea sunt specializate pe mai multe functiuni si au o durata de viata limitata, ele mor si se nasc unele noi provenite din celule stem aflate in maduva osoasa. Pana acum nimic nou sau extraordinar. Dar hai sa vedem ce specialitati au aceste celule albe. Ele sunt precum urmeaza:
- Neutrofile – cam 70% din totalul celulelor albe, raspunzatoare pentru lupta cu bacterii si fungi pe care le anihileaza prin fagocitoza (adica le inghit) dupa care mor
- Eosinofile – un numar mic cam 4% concentrate mai degraba in mucoasele respiratorii, au rol in lupta cu parazitii
- Basofile – responsabile pentru raspunsul antigen si alergen, excreta histamina si heparina
- Limfocite
- celule T tip CD4 „ajutatoare”– acestea captureaza cu ajutorul receptorului CD4 diverse peptide ale antigenilor in scopul de a le „prezenta” celulelor B. Sunt cunoscute in sindromul imunodeficitar provocat de HIV, care se leaga  de receptorul CD4 si provoaca distrugerea in masa a celulelor T ajutatoare, cu rezultatele pe care le stim
- celule T tip CD8 „citotoxice” – sunt mai degraba prezente in tesuturi si au rolul de a se lega de celulele infectate de virusi sau canceroase pe care apoi le distrug (va rog sa remarcati aici similaritatea virus-cancer, vom mai vorbi de ea)
celule ucigase (engl. natural killer) – se aseamana celor T CD8, au capacitatea de a ucide celule afectate de virusi sau cancer
- celule B – sunt cele care produc si secreta anticorpi
- Monocitele au rol asemanator neutrofilelor, migreaza in tesuturi unde devin macrofage si au rol de „aspirator” curatand resturile de celule moarte in urma infectiilor, in plus mai au si datorita duratei lor de viata mai lunga rol de prezentare a antigenilor celulelor B pentru a determina secretia de anticorpi.

Deci pe scurt din descrierea mea de mai sus pentru raspunsul imunitar am identificat doua tipuri de celule:
- prima categorie T (si partial monocite) sunt cele care leaga agentul necunoscut si il prezinta, deasemenea la o noua intalnire cu acesta il si recunosc!
- a doua categorie B – celulele care secreta anticorpi.

Dar ce este un anticorp?
Va este familiar acest cuvant? Stiati ca primul anticorp monoclonal cu rol de medicament in tratarea cancerului metastatic de san pe numele Herceptin (Trastuzumab) a fost aprobat in anul 1989 de FDA si in 2000 in Uniunea Europeana?
Acest anticorp se leaga specific si cu o constanta mare de echilibru la receptorul factorului de crestere epidermic, proteina exprimata din abundenta pe suprafata celulelor canceroase.
Prin blocarea datorita anticorpului a acestui receptor semnalul de proliferare datorat factorului de crestere epidermic nu se mai transmite in celula si multiplicarea celulara este incetinita. Ca rezultat cresterea tumorii incetineste.
Asa functioneaza si toti ceilalti anticorpi. Ei au rol de blocaj in interactiunea molecular biologica.

Daca sa zicem in corpul nostru isi face aparitia un virus necunoscut, n-am sa aleg SARS-Cov-2 ca exemplu, am sa zic un nou rinovirus raspunzator pentru raceala comuna (guturai), in corpul nostru se vor petrece urmatoarele fenomene:
- initial pana se trezeste sistemul imunitar virusul intrat in celule se replica in mii si milioane de exemplare in mucoasa noastra nazala infectand tot mai multe celule cu rezultatele cunoscute, stare rea, stranut repetat, curge nasul, e infundat, eventual frisoane, oboseala (bine ar fi sa nu lucrati ci sa stati cuminti in pat)
- celulele T il prind si il arata (prezinta) pe antigen celulelor B, respectiv prezinta segmente ale acestuia care sunt dispuse pe suprafata - virusurile rino sunt alcatuite din RNA impachetat intr-un capsid format din proteine specifice care generaza raspunsul imun
- acestea incep secretia de anticorpi care sa se lege la proteinele capsidului
- cu ajutorul anticorpilor si al celulelor macrofage toate celulele din mucoasa nazala unde se afla virusul sunt omorate si apoi terenul e curatat bine (iar voi va tot suflati nasul cu secretia care se face galbena)
- in final sunteti vindecati iar celulele T vor tine minte toata viata cu mare probabilitate acest rinovirus, din pacate sunt cunoscuti cam 180 de virusi care provoaca guturai, asa ca intr-o viata de om tot vom face 2-3 guturaiuri pe an.

In paranteza fie spus, acesta e si un motiv pentru care nimeni nu investeste in combaterea guturaiului sau a infectiilor respiratorii virale, pentru ca este prea complex si virusurile fac mutatii. Ne-am obisnuit si cultura noastra este sa le ignoram pur si simplu, sa le luam ca pe un rau necesar! Desi pentru persoane sensibile pot fi chiar riscante, pana anul acesta in martie tuseam, ne suflam nasul, stranutam, eram raciti de 2-3 ori pe an, mergeam la serviciu si ii infectam pe ceilalti sau luam de la colegi, in general luam raceala de la copii (care sunt considerati rezervorul viral) ... stiti si voi cam ce faceam. Degeaba deveneam imuni la varianta aceasta, intre timp urma alta varianta si tot asa, ca sa nu mai intreb pe parintii de copii pre-scolari sau la scoala in clasele primare ce patimesc din cauza acestor raceli.

Am pus in figura un exemplu de anticorp, acesta are o structura tipica de Y si prezinta doua lanturi, heavy chain si light chain. Antigenul se leaga de lantul Fab, asa cum este reprezentat in figura. Prin aceasta legatura care se creaza cu anticorpul antigenul este anihilat, el nu-si mai poate indeplini functia biologica de legare la o celula umana pentru a o infecta si a se replica sau pentru a transmite un semnal celular de exemplu de proliferare. El este cum s-ar zice „arestat” si asa cum nu se petrece in lumea noastra, nici nu mai poate sa scape, ci urmeaza a fi denaturat, in traducere „omorat”, deci in lumea biologica nu se va regenera pentru a infecta din nou.

Ca sa recapitulam, ce inseamna un sistem imunitar bun?
Foarte simplu, unul capabil sa faca repede anticorpi fara sa dea pe dinafara de reactivitate catre o reactie autoimuna, adica sa nu traga cu tunul intr-o vrabiuta.
Cum se obtine una ca asta? Sincer, nu stiu. Tot ce stiu este ca daca sistemul imunitar da rateuri, fie in sus fie in jos prognoza e proasta.
Un sistem imunitar bun reactioneaza atat cat trebuie si cu viteza care trebuie.

Text: Carmela Boila-Göckel, Doctor in Stiintele Naturii (ma puteti urmari pe si pe facebook)