Medicii raporteaza simptome fizice de la hipertensiune arteriala la boala de reflux gastroesofagian- si da, si la acnee. Chiar daca evitati COVID-19, pastrand distanta fata de ceilalti si purtand o masca de fata, pandemia poate afecta sanatatea in alte moduri. Multora, de exemplu, le lipsesc orele obisnuite de yoga sau fitness. Pentru altii, frica de boala, absenta familiei si a prietenilor si schimbarile nedorite ale stilului de viata fac ca nivelurile de stres sa atinga cote alarmante.

Acestea nu sunt lucruri marunte cand vine vorba despre sanatate. Stresul afecteaza toate organele corpului - si de obicei nu intr-un mod bun.

La fel ca stramosii nostri timpurii, oamenii sunt conectati la actiune atunci cand se confrunta cu o amenintare (ganditi-va la un tigru care maraie!), iar corpurile noastre au evoluat pentru a elibera o cascada de hormoni care ne ajuta sa o infruntam sau sa fugim - lupta sau ... raspunsul prin luatul la picior.
Adrenalina, cortizolul si norepinefrina activeaza corpul pentru a face fata unei amenintari reale sau percepute ca iminente.

Problema apare atunci cand oamenii raman intr-o stare de acest gen activa continuu. "Marinarea" noastra in hormoni de stres poate duce la o multitudine de probleme de sanatate, inclusiv dureri de cap, atacuri de cord, crestere in greutate, probleme digestive, eruptii cutanate, dureri generale si chiar imbatranire accelerata. Stresul poate scurta, de asemenea, telomerii, capacele de la capetele firelor de ADN care protejeaza cromozomii. De-a lungul timpului, se pot desire, aproape ca un siret de pantofi, iar stresul ii face sa se desire mult mai repede.

Stresului generat de COVID si cum ne afecteaza sanatatea
Inima si sangele
Tensiunea arteriala mai mare este ingrijorarea imediata a cardiologilor care urmaresc efectele stresului asupra pacientilor lor. La randul sau, stresul face vasele de sange mai rigide si mai predispuse la inflamatie.

In plus, daca esti intr-o stare constanta de stres sporit, procesele normale care apar pentru a iti vindeca vasele de sange se opresc, deoarece corpul tau trebuie sa raspunda amenintarii, deci nu are timp sa se vindece.

Mai putine celule ale vaselor de sange se regenereaza, iar vasele devin deteriorate si mai vulnerabile la acumularea placilor. Asta duce la complicatii cardiovasculare, cum ar fi atacurile de cord si accidentele cerebrale. (E timpul sa incepi iarasi exercitiile de pilates sau yoga pentru a te mentine in forma).

Pentru ce nu trebuie sa va faceti griji in general? Palpitatiile cardiace. O inima care bate rapid este un semn destul de frecvent in momentele de stres. De fapt, esti mai constienta de bataile inimii tale cand in majoritatea cazurilor nimic nu este in neregula.

Un alt rezultat potential al stresului pandemic poate fi resimtit ca furnicaturi in degetele de la maini si degetele de la picioare. Acest lucru se intampla atunci cand corpul percepe o amenintare - sa zicem, cand un alt cumparator se apropie prea mult de tine la magazinul alimentar si ti se pare ca e bolnav - in acel moment iti trece mai mult sange catre creier, inima si muschii mari ai bratelor si picioarelor si mai departe, in extremitati. Cand fluxul de sange ajunge pana la varful degetelor, ai acea senzatie de amorteala.

Pielea si parul tau
Ai observat in ultima vreme ca ai pete, pielea uscata, mancarime sau chiar o eruptie rozacee sau acnee? Nu esti singura.

Chiar si doamnele de 50 de ani vad cosuri cand se uita in oglinda. Cortizolul creste productia de sebum din piele si, prin urmare, te poate face mai predispusa la aparitia acneei. In acelasi timp, toata lumea poarta masti, care sunt ocluzive. Cand combini cresterea productiei de sebum condusa de cortizol cu lipsa se aerisire a pielii provocata de purtarea mastii de protectie contra COVID19, obtii o furtuna perfecta.

Spalarea constanta a mainilor si utilizarea frecventa a dezinfectantilor pe baza de alcool provoaca, de asemenea, o lovitura pentru pielii. Aceste practici pot usca pielea si distruge bariera sa naturala. Acestia sunt pasi critici in timpul pandemiei, dar conduc la mai multa roseata, uscaciune si fisuri. Pentru a proteja mainile dupa ce le-ai spalat, aplica lotiunea in timp ce sunt inca umede, ceea ce prinde umezeala in piele.)

Din ce in ce mai multi oameni se confrunta cu efluviul telogen, un tip de cadere brusca, dar temporara a parului, asociata cu evenimente stresante. Parul tau se afla in mod constant intre faza anagena (de crestere) si faza telogena (de odihna). Dar stresul fizic sau psihologic sever iti poate determina corpul sa mute mai multi foliculi in starea de repaus. Acest lucru inseamna ca iti creste mai putin par pentru a inlocui firele pierdute. Practic, chelesti.

Din fericire, te poti astepta ca foliculii tai sa isi revina in faza anagena atunci cand stresul scade, iar parul ar trebui sa creasca din nou. Totusi, este recomandat sa tii caderea parului sub control si sa fii evaluata de un medic pentru a exclude problemele cu tiroida sau o deficienta nutritionala.

Sistemul digestiv
Tractul gastrointestinal este o tinta majora pentru stres. Nu este de mirare ca apare o crestere a manifestarilor lui anormale in stari de stres si anxietate.
Sindromul intestinului iritabil - un spectru de simptome, inclusiv crampe, balonare, obiceiuri neregulate ale intestinului, adesea cu diaree cronica sau constipatie - se afla pe lista simptomelor curente. Exista, de asemenea, o crestere a efectelor secundare pe tractul gastrointestinal superior, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian), care este semnalata de o senzatie de arsura in piept sau gat, dureri in piept, eructatii si balonare.

Stresul nu este singurul vinovat in valul actual de suferinta digestiva. Pacientii stau mai mult acasa. Sunt sedentari, dieta lor s-a schimbat si s-au ingrasat cu minim cinci pana la sapte kilograme. Acest lucru va declansa refluxul acid si va agrava o boala preexistenta.

Mai multi pacienti se confrunta, de asemenea, cu o tulburare legata de stres care da senzatia unui nodul sau ceva blocat in gat atunci cand nu exista practic niciun blocaj fizic. Oamenii au probleme la inghitire, chiar daca mancarea nu se blocheaza.

Desi sunt disponibile mai multe medicamente pentru Sindromul intestinului iritabil si boala de reflux gastroesofagian, modificarile stilului de viata sunt adesea cel mai bun tratament. Avem un stil de viata mai sedentar si o dieta saraca in fibre, iar acestea tind sa duca la mai multe simptome gastrointestinale. Exercitiile fizice intense si dese, o dieta bogata in fibre, cu multe fructe si legume, sunt primele sfaturi oferite de catre medici pentru imbunatatirea starii de sanatate si eliminarea simptomelor.

Desi el si alti medici sugereaza ca multe efecte nedorote provocate de stres vor disparea in cele din urma, impreuna cu pandemia, ei isi fac griji ca pacientii care neglijeaza ingrijirea de rutina si screening-urile ar putea avea un prognostic mai slab daca se constata probleme.
O data cu aplicarea de catre clinici a unor masuri de siguranta stricte, este foarte important ca pacientii sa nu neglijeze ingrijirea preventiva!