Exista multe conceptii gresite despre cum arata depresia. S-ar putea sa va imaginati pe cineva care este prea tulburat pentru a se ridica din pat. Sau va puteti imagina pe cineva care nu este capabil sa lucreze sau sa faca activitati din cauza dispozitiei proaste.
Dar, in realitate, depresia ia multe forme si poate varia foarte mult in severitate. Uneori, oamenii au ceea ce se numeste „depresie functionala”.

Ce este depresia functionala?
Depresia functionala nu este un diagnostic clinic propriu-zis. Dar asta nu inseamna ca nu este o boala reala. La urma urmei, unii indivizi cu depresie par oarecum bine lumii exterioare. Se duc la munca, isi platesc facturile si vorbesc cu oamenii. S-ar putea chiar sa zambeasca regulat. Pentru ca depresia este o boala inselatoare, asa cum spun medicii specialisti in psihiatrie si psihologii, deopotriva.
Dar asta nu inseamna ca nu se simt deprimati. Unele dintre aceste persoane se pot tari efectiv spre pat in momentul in care ajung acasa de la serviciu. Sau s-ar putea sa stea pe canapea in fiecare seara si sa planga toata noaptea. Ar putea sa fie adevarati specialisti in a-si ascunde depresia de ceilalti.

Tulburare depresiva persistenta
DSM-5 (cea mai noua versiune a manualului folosit de clinicieni pentru a vedea daca pacientii indeplinesc criteriile pentru o anumita boala mintala) include o afectiune numita tulburare depresiva persistenta. In timp ce exista mai multe tipuri diferite de depresie, indivizii care par sa functioneze bine pot suferi din cauza unei tulburari depresive persistente.

Simptome comune in depresia functionala / tulburare depresiva persistenta
- Stima de sine scazuta
- Modificari ale obiceiurilor de somn (dormit prea mult sau prea putin)
- Modificari ale poftei de mancare (supraalimentare sau scaderea poftei de mancare)
- Dificultate de concentrare
- Probleme de luare a deciziilor
- Sentimente de lipsa de speranta
Pentru a se califica pentru un diagnostic, simptomele trebuie sa fie prezente timp de doi sau mai multi ani. In consecinta, multi indivizi care au aceste simptome au invatat sa functioneze in ciuda lor.



Cum poate ne poate afecta depresia functionala depresia functionala / tulburarea depresiva persistenta
Pentru a indeplini criteriile pentru diagnosticarea depresiei, o persoana trebuie sa aiba probleme sociale, profesionale sau educationale. Aceasta inseamna ca dispozitia scazuta trebuie sa interfereze si sa ii afecteze cumva cu viata de zi cu zi.

Dar nu inseamna ca nu vor functiona inca bine in unele dintre aceste domenii. Iata cateva exemple despre modul in care o persoana cu depresie functionala / tulburare depresiva persistenta ar putea intampina totusi tulburari intr-un domeniu sau altul al vietii:
- O femeie apare zilnic la lucru si isi indeplineste bine treaba. Cu toate acestea, rareori se angajeaza in activitati sociale, deoarece nu are chef sa fie in preajma oamenilor.
- Un barbat continua sa se bucure de o viata sociala bogata alaturi de prieteni seara si in weekend. Cu toate acestea, uneori se straduieste dn greu sa treaca peste zilele lucratoare, pentru ca este deprimat. Intrucat lucreaza de acasa, poate sa isi faca treaba prea tarziu sau sa amane anumite sarcini, fara ca nimeni sa stie.
- O femeie este un parinte singur care sta acasa. Ea reuseste sa aiba grija de indatoririle sale parentale, dar se simte singura si deprimata in timpul zilei. Renunta la cursurile de la facultate pentru ca se simte coplesita.
- Un student de colegiu continua sa urmeze cursurile online si sa invete pentru a isi obtine diploma de absolvire. Dar renunta la jobul cu jumatate de norma pentru ca ii lipseste energia si motivatia de a lucra in continuare.

Cauze care duc la depresia functionala
La fel ca toate formele de depresie, depresia functionala / tulburare depresiva persistenta isi poate avea cauzele in mai multe surse diferite. Poate fi o combinatie de experiente genetice, biologice sau de viata care, impreuna, sa duca la depresie functionala.
Stresul, boala, durerea nerezolvata, problemele legate de abuzul de substante, traumele, problemele de relatie si tranzitiile majore ale vietii sunt doar cateva motive pentru care cineva ar putea deveni depresiv.
Exista mai multe motive pentru care cineva poate dezvolta tulburare depresiva persistenta. O persoana cu depresie functionala poate avea adesea simptome suficient de usoare incat sa poata continua sa para ca functioneaza in mod normal. Sau ar putea fi un perfectionist care se teme sa arate ca se lupta din greu cu ceea ce simte.

Riscuri de a face o forma de depresie functionala
Persoanele care inca mai pot functiona in timp ce sunt deprimate ar putea incerca sa se convinga singure ca depresia nu este o stare chiar atat de rea.


Unii oameni isi minimalizeaza problemele
Unele persoane cu depresie de functionare ridicata pot reduce la minimum gravitatea starii lor si au mai putine sanse de a solicita tratament.
De asemenea, este cu atat mai putin probabil sa obtina sprijin emotional din partea celorlalti daca depresia lor nu poate fi detectata. Este posibil ca prietenii, membrii familiei si colegii sa nu aiba nici cea mai vaga idee ca individul este chiar deprimat.
In plus, o persoana cu depresie functionala s-ar putea simti vinovata ca primeste ajutor (vinovatia merge adesea mana in mana cu depresia). Ar putea chiar sa creada ca persoanele cu depresie mai grava merita mai mult ajutor.

Unii oameni simt ca nu ar trebui sa fie deprimati
De asemenea, este posibil sa-si spuna ca nu niciun motiv sa fie deprimati. Ei pot crede ca, din moment ce pot functiona in continuare, ar trebui sa fie mai fericiti. Sau pot crede ca cineva care are un loc de munca si o familie nu are voie sub niciun motiv sa fie deprimat. Aceste ganduri ii pot impiedica sa ceara ajutorul de care au atata nevoie.
Toate tipurile de depresie pot duce la un risc crescut de sinucidere- inclusiv parent banala si inofensiva depresie functionala / tulburare depresiva persistenta. O persoana care are depresie functionala poate avea ganduri persistente despre moarte si ar putea lua in considerare sa isi puna singur capat zilelor.

Alte persoane ar putea sa inteleaga gresit depresia functionala. Se poate crede ca o persoana care se retrage social nu este interesata sa aiba prieteni. Sau lupta unui individ cu motivatia ar putea fi etichetate drept lene.
Aceste conceptii gresite tind sa creeze probleme si mai mari pentru cineva care se lupta deja cu depresia. S-ar puteaca acea persoana sa-si sporeasca izolarea sociala sau sa o determine sa incerce sa compenseze excesiv, actionand de parca atunci cand se scufunda cu adevarat in faze dedepresie i-ar fi bine

Tratament pentru depresia functionala / tulburare depresiva persistenta
Depresia functionala poate fi tratata cu medicamente, terapie sau o combinatie a celor doua.
Daca banuiti ca ati putea avea depresie functionala, discutati cu medicul dumneavoastra. Medicul dumneavoastra poate exclude problemele medicale care ar putea contribui la starea dumneavoastra emotionala. Uneori, problemele de sanatate fizica (cum ar fi problemele tiroidiene) pot contribui la aparitia depresiei.

Daca medicul dumneavoastra considera ca tratamentul este justificat, vi se pot prescrie medicamente. De asemenea, s-ar putea sa va adresati unui psihiatru care sa va prescrie un tratament special pentru sanatatea mintala.
In plus, medicul dumneavoastra va poate recomanda terapia prin psihoterapie. Exista mai multe tipuri de terapie care pot fi eficiente in tratarea depresiei, inclusiv terapia cognitiv-comportamentala (TCC). TCC va poate ajuta sa va eliberati de gandurile si comportamentele care intaresc sentimentele depresive.

Un cuvant de la eLady
Uneori, este util sa va adresati celor din jur pentru a va asigura ca ei sunt bine. Chiar daca arata in regula din exterior si par sa functioneze bine, s-ar putea sa se lupte cu probleme despre care nu stiti nimic.
Daca banuiti ca cineva din viata dumneavoastra poate avea depresie de functionare cu risc ridicat, discutati cu acea persoana. Aratati clar ca este OK sa va ceara ajutor daca este nevoie de el si ca depresia nu este un semn de slabiciune: oricine poate dezvolta una dintre forme de depresie recunoscute in mediciina,  care sa ii afecteze viata.